Tapiseria este definit\u0103 ca o \u0163es\u0103tur\u0103 din l\u00e2n\u0103, l\u00e2n\u0103 cu m\u0103tase, m\u0103tase cu fire de aur sau argint, cu decor policrom, executat\u0103 pe r\u0103zboi vertical (haute-lisse) sau orizontal (basse-lisse). Motivele decorative sunt constituite din firele de b\u0103teal\u0103 care acoper\u0103 \u00een \u00eentregime, prin \u00eencruci\u015farea lor, firele de urzeal\u0103. Suprafa\u0163a tapiseriei nu este neted\u0103: fiecare fir de urzeal\u0103 produce, \u00een ad\u00e2ncimea \u00eengust\u0103 care \u00eel separ\u0103 de firul vecin, o umbr\u0103 cenu\u015fie (stria\u0163ie), cre\u00e2nd astfel o valora\u0163ie a coloritului. Me\u015fterul tapiser reproduce \u00een \u0163es\u0103tur\u0103 cartonul executat de pictor, dar are o mare libertate \u00een tratarea desenului \u015fi \u00een nuan\u0163area culorilor ( de la 6-20 de tonuri s-a ajuns, \u00een secolul al XIX-lea la cca 15.000). Tehnica de lucru se perfec\u0163ioneaz\u0103 prin folosirea r\u0103zboiului basculant \u00een locul celui fix-inova\u0163ia francezului Jacques de Vaucanson (1709-1782). Un lucr\u0103tor poate \u0163ese \u00een medie 4-5 cm\u00b2 de tapiserie pe zi \u015fi se specializeaz\u0103 \u00een executarea fie a figurilor, fie a p\u0103s\u0103rilor, fie a peisajelor etc. Dup\u0103 tema reprezentat\u0103 tapiseriile se \u00eempart \u00een : heraldice, istoriate \u015fi tapiserii reprezent\u00e2nd peisaje (verdure \u015fi orangerie).<\/p>\n
Manufactura francez\u0103 de tapiserii Aubusson \u0219i-a \u00eenceput activitatea la \u00eenceputul secolului al XVI-lea, printre clien\u021bii fideli num\u0103r\u00e2ndu-se \u0219i Margareta de Valois (regina Margot), prima so\u021bie a regelui Henric al IV-lea al Fran\u021bei. \u00cen anul 1665, la \u00eendemnul lui Jean Baptiste Colbert (ministru de finan\u021be), regele Ludovic al XIV-lea \u00eei acord\u0103 statutul de Manufactur\u0103 Regal\u0103. Atelierul va prospera \u0219i pe vremea regelui Ludovic al XV-lea, realiz\u00e2nd, cu prec\u0103dere, \u201dverduri\u201d, dar \u0219i compozi\u021bii dup\u0103 cartoanele pictorilor Jean \u2013 Baptiste Oudrey, Nicolas Lancret \u0219i Fran\u00e7ois Boucher, dup\u0103 scenele pastorale ale lui Jean Baptiste Huet, sau c\u00f3pii dup\u0103 tapiseriile de la Beauvais \u0219i Gobelins.<\/p>\n
Manufactura Aubusson contribuie \u0219i la \u00eentemeierea altor ateliere de tapiserii, cum au fost cele de la Limoges, patronat\u0103 de episcopul Fran\u00e7ois de Lafayette, \u0219i de la Berlin, \u00eentemeiat\u0103 la ini\u021biativa electorului de Brandemburg. Erau numeroase comenzile pe care noua burghezie le f\u0103cea pentru mobilier sau pentru draperii. Marea inova\u021bie din prima jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea a fost aceea a tapiseriilor \u201dalentours\u201d (,,cu chenar decorativ\u201d).<\/p>\n
Revolu\u021bia francez\u0103 va \u00eensemna \u00eenceputul perioadei de declin a manufacturii, a c\u0103rei redresare se va face sim\u021bit\u0103 abia la \u00eenceputul secolului al XX-lea. Arti\u0219ti\u00a0\u00a0 renume \u0219i-au transpus cartoanele la atelierele Aubusson, precum Jean Lur\u00e7at, Marcel Gromaire, Fernand L\u00e9ger, \u00c9mile Gilioli \u0219i Jacques Lagrange.<\/p>\n
Arhitectul francez Le Corbusier era de p\u0103rere c\u0103 ,,tapiseria nu trebuie s\u0103 serveasc\u0103 nicidecum ca acoper\u0103m\u00e2nt de scrin sau de bufet, nici \u00een ceea ce prive\u0219te dimensiunea, nici \u00een ceea ce prive\u0219te amplasarea ei. Ea nu este un tablou mare sau mic. Tapiseria s\u0103 se ofere ochiului pe m\u0103sura naturii umane.\u201d Adic\u0103 s\u0103 fie apreciat\u0103 mai mult dec\u00e2t o oper\u0103 de art\u0103 plastic\u0103, s\u0103 constituie o adev\u0103rat\u0103 bucurie pentru gustul \u015fi spiritul privitorului.<\/p>\n
Obiectul lunii august face parte din valoroasa suit\u0103 de tapiserii ,,Culesul fructelor\/ Jocuri de copii.\u201d Ansamblul de \u0219apte lucr\u0103ri \u00a0din colec\u0163ia regelui Carol I a fost executat \u00een jurul anilor 1750, \u00een atelierele Aubusson, dup\u0103 cartoanele pictorului francez Fran\u00e7ois Boucher.<\/p>\n
Pictorul Fran\u00e7ois Boucher (1703-1770), reprezentant al stilului rococo, a avut o ascensiune profesional\u0103 uluitoare. Provenind dintr-un mediu social modest, artistul a reu\u0219it s\u0103 fac\u0103 o carier\u0103 extraordinar\u0103: a lucrat pentru regele Ludovic XV, pentru marchiza de Pompadour, pentru manufacturile regale, pentru cur\u021bile regale ale altor \u021b\u0103ri, pentru colec\u021bionari particulari \u0219i a expus la Salonul parizian, unde tablourile sale au fost primite cu mult entuziasm de c\u0103tre public \u0219i\u00a0 critica vremii. Se presupune c\u0103 primele lec\u021bii de desen le-ar fi primit chiar de la tat\u0103l s\u0103u.<\/p>\n
\u00cen data de 28 august 1723, artistul \u00een v\u00e2rst\u0103 de numai dou\u0103zeci de ani ob\u021bine premiul \u00eent\u00e2i al Academiei de Pictur\u0103 \u0219i Sculptur\u0103 al Romei. La 28 de ani intr\u0103 definitiv \u00een elita artistic\u0103, fiind acceptat \u00een Academia Regal\u0103 de Art\u0103.<\/p>\n
La \u00eenceputul anului 1731 se consacr\u0103 gravurii \u0219i desenului, dou\u0103 pasiuni c\u0103rora le va r\u0103m\u00e2ne fidel toat\u0103 via\u021ba. Dar mai presus de orice, Boucher picteaz\u0103. \u00cen anul 1732, la solicitarea avocatului Derbais, realizeaz\u0103 c\u00e2teva compozi\u021bii de format mare, printre care primul s\u0103u tablou datat \u2013 Venus \u0219i Vulcan. Aceste p\u00e2nze, expuse \u00een re\u0219edin\u021ba cump\u0103r\u0103torului, i-au adus artistului un bun renume. \u00cen anii 30 va picta cu prec\u0103dere teme mitologice, de v\u00e2n\u0103toare, peisaje \u0219i scene idilice de gen, \u00een acela\u0219i timp, va proiecta tapiserii, decoruri teatrale \u0219i medalioane cu scene campestre sau idilice pictate pe figurine de por\u021belan.<\/p>\n
La 30 ianuarie 1734, a prezentat juriului tabloul Rinaldo \u0219i Armida, \u0219i a fost primit \u00een Academie ca pictor de scene istorice, considerate la vremea respectiv\u0103 drept cel mai nobil dintre genurile picturii. \u00cen anii care vor urma va urca treptat \u00een ierarhia acestei institu\u021bii. Va deveni pe r\u00e2nd profesor, loc\u021biitorul rectorului, rector \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, la v\u00e2rsta de 62 de ani, directorul Academiei\u00a0 \u0219i primul pictor al Cur\u021bii Regale.<\/p>\n
La \u00eendemnul pictorului Jean-Baptiste Oudry, Fran\u00e7ois Boucher va picta mai multe proiecte de tapiserii. \u00centre anii 1735-1745, la atelierele de la Beauvais, se vor realiza trei cicluri dup\u0103 proiectele artistului: unul intitulat Jocuri italiene, cel de-al doilea este bazat pe modele chineze\u0219ti, iar cel de-al treilea inspirat de povestea lui Psych\u00e9.<\/p>\n
Expune permanent lucr\u0103rile la expozi\u021bia anual\u0103 a pictorilor de la Salonul parizian \u0219i va r\u0103m\u00e2ne fidel toat\u0103 via\u021ba acestui eveniment artistic, prezent\u00e2ndu-se \u00eentotdeauna cu lucr\u0103ri noi. Este, de asemenea, primul pictor care, \u00een afara tablourilor, \u00ee\u0219i prezint\u0103 la Salon \u0219i desenele \u0219i gravurile, fapt care va contribui la cre\u0219terea prestigiului acestor genuri artistice.<\/p>\n
Tapiseria din ciclul \u201dCulesul fructelor\u201d, realizat\u0103 din l\u00e2n\u0103, \u00een tehnica basse-lisse\u00a0 face parte, al\u0103turi de celelalte piese, din decora\u021bia parietal\u0103 a Holului de onoare al castelului Pele\u0219. Compozi\u021bia prezint\u0103 o scen\u0103 alegoric\u0103 cu \u0219apte copila\u015fi nuzi (putti), culeg\u00e2nd struguri din arbori lega\u021bi prin bolt\u0103 de vi\u021b\u0103-de-vie, unii dintre ei \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2ini co\u0219uri. Trei dintre copii sunt c\u0103\u021b\u0103ra\u021bi \u00een pom, iar un altul poart\u0103 pe cap co\u0219ul plin de struguri.<\/p>\n
Se abordeaz\u0103 cu preponderen\u0163\u0103 at\u00e2t \u00een pictur\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een realizarea tapiseriilor, temele mitologice, una dintre ele fiind cea dedicat\u0103 lui Dionisos. \u00cen mitologia greac\u0103, Dionisos (Dionysus) este zeul vinului \u0219i al vi\u021bei-de-vie, denumit, la romani, \u0219i Bacchus. Este una dintre cele mai importante divinit\u0103\u021bi cunoscute\u00a0 \u0219i al c\u0103rei cult a constituit subiectul multor epopei literare, artistice. La serb\u0103rile organizate \u00een cinstea lui, denumite dionysia, particip\u0103 toat\u0103 lumea, fiind s\u0103rb\u0103torit cu c\u00e2ntece \u0219i dansuri, \u00eenso\u021bit de un cortegiu alc\u0103tuit din bacchante, sileni, satiri etc.<\/p>\n
Culesul vi\u021bei-de-vie este un ,,imn\u201d dedicat vinului, frumuse\u021bii \u0219i dragostei, ace\u0219ti putti, care se joac\u0103 dezinvolt, debord\u00e2nd de via\u021b\u0103, invit\u0103 la optimism \u015fi veselie. Scena este animat\u0103 de coloritul \u00een multiple nuan\u0163e de verde, de mi\u015fcarea trupurilor personajelor \u015fi de tematica generoas\u0103 a lucr\u0103rii. \u00centreaga scen\u0103 este \u00eencadrat\u0103 de un chenar decorativ amplu (\u201dalentours\u201d), reprezent\u00e2nd o ghirland\u0103 floral\u0103 \u0219i vegetal\u0103, precum \u0219i motivul ruban amplu, \u00een cromatic\u0103 de verde, galben \u0219i maron.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":16056,"parent":0,"menu_order":0,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"categorie-colectie":[5],"tag-obiect-colectie":[],"class_list":["post-16055","colectie","type-colectie","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","categorie-colectie-textile"],"acf":[],"yoast_head":"\n