Muzica interpretat\u0103 la org\u0103 este un element esential al liturghiei din bisericile catolice, devenind astfel sinonim\u0103 cu muzica sacr\u0103. Particip\u00e2nd \u00eens\u0103 la o incursiune \u00een istoria instrumentului, constat\u0103m c\u0103 acest lucru a fost \u00eent\u00e2mpl\u0103tor pentru c\u0103 orga a fost inventat\u0103 \u00een secolul al II-lea \u00ceC, de c\u0103tre Ktesbios din Alexandria (Egipt). El a construit mai multe r\u00e2nduri de tuburi de diferite dimensiuni, la baza c\u0103rora a a\u015fezat pompe de aer ac\u0163ionate cu piciorul. Acestea insuflau aer in tuburi \u015fi produceau sunete pe tonalit\u0103\u0163i diferite. \u00cen secolul I \u00ceC se organizau concursuri publice pentru interpre\u0163i, iar \u00een anul 67 DC, \u00eemp\u0103ratul Nero a adus la Roma acest instrument muzical, care a devenit \u00een scurt timp apanajul familiilor bogate.<\/p>\n
Cel care a impus orga \u00een familiile celor boga\u0163i din Imperiul Bizantin a fost \u00eemp\u0103ratul Constantin, care a \u00eencurajat fabricarea lor \u015fi a\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103 pe atunci s-au realizat orgi cu tuburi din aur, ornamentate cu pietre pre\u0163ioase. A\u015fadar, timp de aproape 1000 de ani, p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea Imperiului din 1453, orga a reprezentat instrumentul muzical folosit (obligatoriu) pentru venerarea \u00eemp\u0103ratului.<\/p>\n
\u00cen tumultul istoriei omenirii, supus\u0103 schimb\u0103rilor religioase care au influen\u0163at \u015fi acest aspect al folosirii orgii \u00een timpul serviciului religios din bisericile catolice, abia \u00een secolul al XIV-lea se constat\u0103 c\u0103 aproape fiecare biseric\u0103 din ora\u015fe de\u0163ine o org\u0103, iar \u00een ultimii dou\u0103 sute de ani a devenit o necesitate impus\u0103 \u015fi sub influen\u0163a compozitorului Johann Sebastian Bach.
\nConsiderat\u0103 \u201cregele instrumentelor muzicale\u201d, orga prezint\u0103 o claviatur\u0103, cu una sau mai multe diviziuni \u015fi un complex de piese care se supun unor sisteme tehnice complicate pentru a reproduce muzic\u0103, prin insuflarea aerului \u00een tuburi din metal, lemn sau sticl\u0103.<\/p>\n
Din punctul de vedere al sistemului de func\u0163ionare, orgile pot fi clasificate \u00een dou\u0103 categorii mari \u015fi anume orgi cu tuburi \u015fi f\u0103r\u0103 tuburi. Acestea din urm\u0103 pot fi la r\u00e2ndul lor electronice \u015fi mecanice.
\nOrgile cu tuburi pot fi clasificate dup\u0103 locul \u00een care sunt amplasate, dimensiune \u015fi complexitatea sistemului de construc\u0163ie, \u00een orgi pentru biserici, orgi de camer\u0103 \u015fi de teatru (folosite \u00een perioada filmului mut). Orgile f\u0103r\u0103 tuburi pot fi orgi cu mu\u015ftiuc, cu coard\u0103, electronice, sau digitale. Aceatea din urm\u0103 se folosesc pentru interpretarea \u015fi a pieselor de rock \u015fi jazz.
\nO org\u0103 cuprinde urm\u0103toarele elemente constructive principale:<\/p>\n
Claviatura<\/strong>, numit\u0103 \u0219i \u201cmanual\u201d. Poate fi una singur\u0103 pentru orgile mici, \u00een timp ce instrumentele mai mari pot avea mai multe manuale suprapuse.<\/p>\n Mecanica<\/strong>, numit\u0103 \u0219i \u201ctractur\u0103\u201d. Este sistemul care, la ap\u0103sarea degetului pe clap\u0103, deschide ventilul care alimenteaz\u0103 tuburile corespunz\u0103toare cu aer. Leg\u0103tura dintre clape \u0219i ventilul aferent se poate realiza: mecanic (prin p\u00e2rghii), pneumatic (prin \u021bevi de presiune, din plumb sau alte materiale), electric (ventilul fiind ac\u021bionat de electromagne\u021bi) sau electronic.<\/p>\n Tuburile<\/strong>. Acestea produc sunetul orgii prin vibra\u021bia unei coloane de aer \u00een interiorul lor. Pot fi de tip labial (adic\u0103 fluiere, \u00een care sunetul se produce prin trecerea aerului peste o muchie ascu\u021bit\u0103, fix\u0103) sau de tip lingual ( caz \u00een care sunetul este produs prin trecerea aerului pe l\u00e2ng\u0103 ancii, care vibreaz\u0103). Tuburile sunt construite, de regul\u0103, din metal (mai ales staniu \u0219i aliaje staniu-zinc) sau lemn. Ele au diferite lungimi, \u00een func\u021bie de \u00een\u0103l\u021bimea sunetului pe care trebuie s\u0103 \u00eel produc\u0103. Forma \u0219i caracteristicile lor constructive le confer\u0103 timbre sonore diferite. Timbrul este stabilit mai ales de forma tubului \u0219i mai pu\u021bin de materialul din care acesta este confec\u021bionat.<\/p>\n Registrele<\/strong>. Acestea sunt seturi de tuburi cu caracteristici constructive \u0219i sonore similare, produc\u00e2nd frecven\u021bele notelor muzicale. Prin p\u00e2rghii aflate in apropierea claviaturii se pot porni, opri \u0219i combina diferitele registre ale orgii. Num\u0103rul acestora este variabil. Orgile foarte mici pot avea numai un singur registru, \u00een timp ce altele pot num\u0103ra sute de registre \u0219i mii de tuburi.<\/p>\n Pedalierul\u00a0<\/strong>este echivalentul unei claviaturi, la care organistul c\u00e2nt\u0103 cu picioarele. Este rezervat, de obicei, registrelor grave \u0219i nu se reg\u0103se\u0219te la toate orgile.<\/p>\n Mecanismul de aprovizionare cu aer<\/strong>, care pe vremuri consta din burdufuri ac\u021bionate manual de c\u0103tre un asistent al organistului, ast\u0103zi este deseori \u00eenlocuit de un ventilator electric. Situat\u0103 ini\u0163ial \u00een localitatea J\u00e4gerndorf din Silezia Superioar\u0103 (cunoscut\u0103 \u00een prezent \u00een Cehia de care apar\u0163ine, sub numele de Krnov) fabrica s-a mutat \u00een Austria dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi mai produce \u015fi ast\u0103zi orgi cu tuburi executate \u00een manier\u0103 tradi\u0163ional\u0103.<\/p>\n \u00cen anul 1896 fabrica a fost desemnat\u0103 de \u00cemp\u0103ratul Franz Josef drept furnizor al casei Imperiale Austro-Ungare \u015fi \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat dreptul a a purta \u00eensemnul \u201evulturului imperial\u201c. Premiat\u0103 la toate expozi\u0163iile universale la care a participat la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX -lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XX-lea, cea mai prolific\u0103 perioad\u0103 din istoria de un secol \u015fi jum\u0103tate a firmai Rieger a fost \u00eenregistrat\u0103 \u00een anul 1903, c\u00e2nd a produs 1072 de orgi.<\/p>\n Aceasta este perioada \u00een care familia Regal\u0103 a Rom\u00e2niei comand\u0103 o org\u0103 pentru Castelul Pele\u015f din Sinaia, a\u015fa cum se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een anul 1904, \u00een catalogul Orgelbau \u2013 Nachrichten al firmei Rieger (numit\u0103 atunci Gebr\u00fcder Rieger), la num\u0103rul de ordine 78: \u201cSinaia in Rum\u00e4nien, kgl. Schloss Peles\u201d.<\/p>\n Orga Rieger din Castelul Pele\u015f a fost o comand\u0103 special\u0103 pentru Regina Elisabeta, care \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 12 ani a luat lec\u0163ii de la organistul, pianistul \u015fi compozitorul Sigismund Neukomm, c\u00e2nd acesta se afla ca oaspete \u00een castelul Monrepos de la Neuwied (Germania).<\/p>\n T\u00e2n\u0103ra principes\u0103 Elisabeta de Wied a demonstrat o \u00eenzestrare intelectual\u0103 deosebit\u0103 \u015fi un suflet de artist. Sub atenta \u00eendrumare a tat\u0103lui, Principele Hermann de Wied, \u015fi sub privirea exigent\u0103 a mamei sale, Maria de Nassau, principesa este supus\u0103 unui program drastic de formare ca om de cultur\u0103 \u015fi de art\u0103. Astfel, Elisabeta ia lec\u0163ii de desen \u015fi pictur\u0103, studiaz\u0103 limbile clasice, literatura francez\u0103 \u015fi englez\u0103, filosofia, istoria, gramatica \u015fi dovede\u015fte un talent ie\u015fit din comun \u00een asimilarea limbilor str\u0103ine: italiana, franceza, engleza, suedeza \u015fi rusa.<\/p>\n \u00cen paralel, prime\u015fte lec\u0163ii de pian de la Clara Schumann \u015fi Anton Rubinstein, studiaz\u0103 orga \u015fi clavecinul, dovedind apoi o sensibilitate deosebit\u0103 \u00een interpretarea muzicii la harp\u0103.<\/p>\n Castelul Pele\u015f reprezenta locul \u00een care erau chema\u0163i arti\u015ftii s\u0103 participle la seratele muzical-literare. Aici se dezvolt\u0103 personalitatea artistic\u0103 a t\u00e2n\u0103rului George Enescu, sub atenta \u00eendrumare a Reginei Elisabeta, care \u00eel acompania de multe ori la org\u0103.<\/p>\n Amplasat\u0103 \u00een Sala de concerte de la primul etaj \u015fi construit\u0103 pentru a r\u0103spunde cerin\u0163elor de spa\u0163iu, complexitate \u015fi design, orga Rieger de la castelul Pele\u015f prezint\u0103 o particularitate deosebit\u0103, care o face s\u0103 fie unic\u0103 \u00een Europa \u015fi anume, ea prezint\u0103 dou\u0103 console (dou\u0103 pupitre de comand\u0103) situate \u00een dou\u0103 camere adiacente, iar motorul electric \u015fi burduful care reprezint\u0103 mecanismul de aprovizionare cu aer, se g\u0103sesc \u00eentr-o a treia \u00eenc\u0103pere \u015fi ocup\u0103 o suprafa\u0163\u0103 de 6 m p\u0103tra\u0163i.<\/p>\n Inscrip\u0163ionat\u0103 cu anul fabrica\u0163iei, provenien\u0163a \u015fi num\u0103rul de ordine din seria fabricat\u0103 \u00een anul respectiv (Opus 1000), orga de la castelul Pele\u015f se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria orgilor mari av\u00e2nd urm\u0103toarele caracteristici: 2 console cu dou\u0103 manuale, 5 octave \u015fi 28 de registre.<\/p>\n Aparent negabaritic\u0103, orga prezint\u0103 1796 de tuburi metalice, confec\u0163ionate dintr-un aliaj de staniu \u015fi zinc, precum \u015fi tuburi din lemn de brad.<\/p>\n Motivul pentru care orga Rieger a reprezentat o comand\u0103 deosebit\u0103 pentru re\u015fedin\u0163a regal\u0103 de la Sinaia, a fost acela de a crea posibilitatea de interpretare din ambele \u00eenc\u0103peri ale castelului, ambele folosite pentru audi\u0163ii muzicale, \u00eens\u0103 fiind de dimensiuni diferite, presupunem c\u0103 erau folosite \u00een func\u0163ie de num\u0103rul invita\u0163ilor. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, era posibil s\u0103 se realizeze atmosfera unei \u00eent\u00e2lniri literare, cu fond muzical \u015fi \u201cinterpret ascuns\u201d.<\/p>\n Pentru men\u0163inerea \u00een func\u0163iune a orgii se impun condi\u0163ii de micro-climat care s\u0103 asigure temperatura \u015fi umiditatea necesare p\u0103str\u0103rii materialului din care este confec\u0163ionat burduful pentru aer (piele de bovin\u0103) \u015fi tuburile din lemn.<\/p>\n Dup\u0103 decenii de t\u0103cere, \u00een anul 2013, orga de la castelul Pele\u015f a fost ascultat\u0103 din nou, dup\u0103 ce a trecut printr-un proces de restaurare, gra\u0163ie unei finan\u0163\u0103ri asigurate de funda\u0163ia ExcesMusic. Sub degetele organistului Remus Henning, c\u00e2\u015ftig\u0103tor a numeroase premii interna\u0163ionale, publicul invitat la concert a tr\u0103it o experien\u0163\u0103 inedit\u0103 la castelul Pele\u015f.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":16103,"parent":0,"menu_order":0,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"categorie-colectie":[9],"tag-obiect-colectie":[],"class_list":["post-16112","colectie","type-colectie","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","categorie-colectie-instrumente-muzicale"],"acf":[],"yoast_head":"\n
\nUnul dintre cei mai renumi\u0163i fabrican\u0163i de orgi din Europa este firma austriac\u0103 Rieger Orgelbau \u00eenfiin\u0163at\u0103 de Franz Rieger. \u00cencep\u00e2nd cu anul 1873, ea a purtat numele de Rieger & S\u00f6hne, iar din 1879 s-a numit Gebr\u00fcder Rieger, p\u0103str\u00e2ndu-se ca afacere de familie.<\/p>\n
\nP\u0103strat\u0103 ca afacere de familie chiar \u015fi prin alian\u0163e maritale, fabrica a supravie\u0163uit celor dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, ren\u0103sc\u00e2nd ca pas\u0103rea Phoenix de fiecare dat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent c\u00e2nd mai func\u0163ioneaz\u0103 cu 40 de muncitori.<\/p>\n