{"id":5237,"date":"2024-10-08T10:35:36","date_gmt":"2024-10-08T10:35:36","guid":{"rendered":"https:\/\/pelestest.thepoint-agency.com\/intrebari-frecvente\/"},"modified":"2024-10-31T17:48:42","modified_gmt":"2024-10-31T15:48:42","slug":"intrebari-frecvente","status":"publish","type":"pagina-transaprenta","link":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/","title":{"rendered":"Intreb\u0103ri Frecvente"},"content":{"rendered":"

<\/a>[stag_toggle style=”normal” title=”CINE ESTE PROPRIETARUL CASTELULUI PELES SI PELISOR?” state=”closed”]Conform Memorandumului de \u00een\u0163elegere semnat \u00eentre reprezentan\u0163ii Casei Regale a Rom\u00e2niei \u015fi cei ai Ministerului Culturii, la 1 martie 2007, imobilele Pele\u015f \u015fi Peli\u015for au fost retrocedate Familiei Regale rom\u00e2ne, iar patrimoniul mobil face parte din patrimoniul na\u0163ional \u015fi nu au facut obiectul retroced\u0103rii. Familia Regal\u0103 a \u00eenchiriat statului cele dou\u0103 imobile care func\u0163ioneaz\u0103 ca muzee, administrate de Ministerul Culturii.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”DIN CE AN A AVUT CASTELUL PELES INCALZIRE SI CURENT ELECTRIC?” state=”closed”]Castelul Peles a beneficiat de curent electric si incalzire de la inagurarea sa, in 1883.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”CATE INCAPERI ARE CASTELUL PELES?” state=”closed”]Castelul Peles are aproximativ 160 de camere.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”EXISTA CAMERE DE INCHIRIAT LA CASTELUL PELES?” state=”closed”]Castelul Peles si Castelul Pelisor functioneaza ca muzee subordonate Ministerului Culturii. Nu exista niciun fel de camere de inchiriat in cadrul Muzeului National Peles.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”LOCUIESTE FAMILIA REGALA LA CASTELUL PELES?” state=”closed”]Familia regala a Romaniei nu locuieste la Castelul Peles.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”CE DESTINATIE A AVUT CASTELUL PELES PE VREMEA LUI NICOLAE CEAUSESCU?” state=”closed”]In perioada dictaturii lui Nicolae Ceausescu, Castelul Peles a fost desemnat drept spatiu de protocol.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”EXISTA O PISCINA LA CASTELUL PELES?” state=”closed”]Castelele Peles si Pelisor nu au piscine. Exista o preconceptie generala despre acest lucru, pornita din cauza imaginilor publice ale Castelului Foisor, resedinta de protocol a Statului Roman.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”IN COLECTIA DE ARME A CASTELULUI PELES EXISTA SI ARME ROMANESTI?” state=”closed”]Colectia de arme a Muzeului National Peles include si un numar de arme romanesti, precum pusca inventata de Vasile Buescu.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”CE CARTI SI CE SUBIECTE PREFERA REGELE CAROL I?” state=”closed”]Cu toate ca regele avea o solida pregatire militara (bun cunoscator de istorie militara) studia cu pasiune istoria artei si culturii, monografii ale pictorilor celebri, carti de arhitectura, de geografie, beletristica. Se cunostea \u00een epoca ca \u201cpolitica si arta \u00eesi disputa primul loc \u00een inima regelui\u201d.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”CATE LIMBI STRAINE VORBEA REGELE CAROL I?” state=”closed”]Carol I cunostea si vorbea (pe l\u00e2nga limba materna, germana) limbile franceza si engleza, asimil\u00e2nd destul de rapid si rom\u00e2na, chiar daca era perceptibil un puternic accent german.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”CARE ESTE SUMA CHELTUITA DE CATRE REGELE CAROL I PENTRU CONSTRUCTIA CASTELULUI PELES?” state=”closed”]Conform monografiei Castelului Peles scrisa de Mihai Haret in 1924, constructia Castelului Peles a costat aproximativ 16,5 milioane de lei aur.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”EXISTA TABLITELE\/PLACUTELE GRAVATE DIN AUR LA PELES?” state=”closed”]In cadrul Muzeului National Peles nu au existat vreodata astfel de tablite sau placute.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”CE PERSONALITATI AU VIZITAT CASTELUL PELES, ATAT PE VREMEA MONARHIEI PRECUM SI IN TIMPUL LUI CEAUSESCU SI DUPA 1989?” state=”closed”]\u201cO viata si-o cheltuise ca sa str\u00e2nga toate aceste nepretuite lucruri caci era un om care traia pentru altii, cheltuind numai putin pentru el insusi\u201d \u2013 Regina Maria Carol I a simtit nevoia ca tot ce adunase sa fie vazut. De aici ideea de a deschide castelul publicului vizitator (avea modelul tatalui sau, care deschisese larg portile castelului Sigmaringen \u00eenca din 1867). Faptul se va int\u00e2mpla frecvent si dupa 1914. Dorinta monarhului ca Pelesul sa fie vizitat se va perpetua si dupa moartea sa, desi castelul n-a mai fost locuit cu regularitate, Ferdinand si Maria prefer\u00e2nd Pelisorul, iar Carol II si Mihai Foisorul. Dar la Peles erau gazduiti oaspeti de vaza, iar Carol II l-a folosit pentru evenimente oficiale, \u00een mod curent, el intrebuint\u00e2nd cabinetul de lucru al unchiului. Sumele ce se \u00eencasau, cu prilejul diverselor vizite, din 1920 au fost varsate pentru operele de caritate ale reginei Maria. Mai t\u00e2rziu, dupa nationalizarea din 1948, castelul chiar va deveni muzeu (oficial din 1953). Deschis pentru publicul rom\u00e2nesc, cu at\u00e2t mai mult era deschis vizitatorilor straini, mai cu seama celor de rang aristocrat, ca sa nu mai vorbim de invitatii oficiali ai Rom\u00e2niei. Printre cei mai de vaza oaspeti, pe vremea lui Carol I, s-a numarat \u00eemparatul Franz-Joseph, \u00een 1896, ocazie cu care e re\u00eennoit tratatul Rom\u00e2niei cu Tripla Alianta, chiar la castel. Faptul e consfintit de un relief comemorativ datorat lui Jean-Jules Lecomte du Nouy si aflat \u00een sala de marmora. Oaspeti ii sunt lui Carol I principele Alexandru de Battenberg, al Bulgariei, mult pretuit de familia regala a Rom\u00e2niei, tarul Ferdinand, urmasul lui Alexandru, deloc stimat la curte, regele Gustav al Suediei, reginele Ema a Olandei si Maria Theresa a Bavariei. La Peles vin si sunt ospatati arhiducii Rudolf si Stephanie de Habsburg, \u00een 1884, ca si Franz Ferdinand de Habsburg, \u00een 1909, an \u00een care vine la Peles si Kronprintul Wilhelm al Germaniei. Din Istanbul vine Iussuf Izzedin, principele mostenitor al Imperiului Otoman. Familia regala rom\u00e2na e vizitata la Peles de marele duce Boris al Rusiei, de ducele Alfred de Edinborough, de Charlotte si Bernhard al III-lea de Sachsen-Meiningen si de numeroase alte rude ale familiei regale rom\u00e2ne. Prilej de satisfactie pentru suverani, m\u00e2ndri de bogatiile castelului si de frumusetea imprejurimilor. Tot la Peles sunt gazduiti multi dintre invitatii reginei la manifestarile sale culturale, mai ales la concerte (aproape zilnice sustinute de regula de regina la pian, G. Enescu, la vioara si Dinicu la violoncel). Poetul Vasile Alecsandri era preferatul reginei si unul dintre cei mai pretiosi consilieri. Principesa Maria a int\u00e2lnit la concertele reginei personalitati ca Sarah Bernhardt, Catulle Mendes, Sarasate, Hubermann, scriitorul francez Pierre Loti etc. Tuturora, scria Maria, Carmen Sylva \u201cstia sa le pretuiasca, sa le destepte simpatia si entuziasmul. Le inflacara imaginatia cu vorbe de lauda, ii asculta cu rasuflarea oprita si revarsa asupra capetelor lor aprecieri pline de \u00eentelepciune si toti plecau de l\u00e2nga ea subjugati de farmecul ei\u201d. Pelesul era departe de Europa daca priveai harta acesteia, dar prin bogatiile sale si prin generozitatea si intelepciunea unor suverani \u00eenzestrati cu har dinastic devenea parte a continentului si suflet al unei tari din ce \u00een ce mai mult europene. Perioada lui N. Ceausescu Pentru Gerald Ford, presedintele Statelor Unite aflat \u00een vizita pe plaiuri mioritice, gazdele au organizat si o vizita la Peles. Legenda spune ca oaspetele s-a declarat \u00eenc\u00e2ntat de castel si de priveliste si ca, influentat de bunele impresii ale americanului, Ceausescu ar fi decis sa scoata fosta resedinta regala din circuitul public si sa o transforme \u00een resedinta de protocol pentru oaspeti de seama. Urmare a deciziei, Pelesul a intrat \u00een reparatii capitale. Ca si \u00een alte resedinte de protocol, Ceausescu a calcat rar pe la Peles. De doua ori, aici a fost primit si ospatat \u201comologul bulgar\u201d Todor Jivkov, iar a treia oara ospete a fost liderul est-german Erich Honecker. Din 1982, fosta resedinta de vara a regilor n-a mai fost folosita deloc.[\/stag_toggle]<\/p>\n

[stag_toggle style=”normal” title=”CE INALTIME ARE CASTELUL PELES?” state=”closed”]Turnul cu Ceas al Castelului Peles masoara 66 de metri.[\/stag_toggle]<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false},"class_list":["post-5237","pagina-transaprenta","type-pagina-transaprenta","status-publish","format-standard","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\nIntreb\u0103ri Frecvente · Peles Test<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"noindex, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/\",\"url\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/\",\"name\":\"Intreb\u0103ri Frecvente · Peles Test\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#website\"},\"datePublished\":\"2024-10-08T10:35:36+00:00\",\"dateModified\":\"2024-10-31T15:48:42+00:00\",\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Acas\u0103\",\"item\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Intreb\u0103ri Frecvente\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/\",\"name\":\"Peles Test\",\"description\":\"\",\"publisher\":{\"@id\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#organization\"},\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Organization\",\"@id\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#organization\",\"name\":\"Muzeul Pele\u0219\",\"alternateName\":\"MP\",\"url\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/\",\"logo\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#\/schema\/logo\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/wp-content\/uploads\/2024\/10\/Logo.svg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/wp-content\/uploads\/2024\/10\/Logo.svg\",\"width\":251,\"height\":48,\"caption\":\"Muzeul Pele\u0219\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#\/schema\/logo\/image\/\"}}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Intreb\u0103ri Frecvente · Peles Test","robots":{"index":"noindex","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/","url":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/","name":"Intreb\u0103ri Frecvente · Peles Test","isPartOf":{"@id":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#website"},"datePublished":"2024-10-08T10:35:36+00:00","dateModified":"2024-10-31T15:48:42+00:00","breadcrumb":{"@id":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/thewebdevpoint.com\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/pagina-transaprenta\/intrebari-frecvente\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Acas\u0103","item":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Intreb\u0103ri Frecvente"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#website","url":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/","name":"Peles Test","description":"","publisher":{"@id":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#organization"},"potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Organization","@id":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#organization","name":"Muzeul Pele\u0219","alternateName":"MP","url":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/","logo":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#\/schema\/logo\/image\/","url":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/wp-content\/uploads\/2024\/10\/Logo.svg","contentUrl":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/wp-content\/uploads\/2024\/10\/Logo.svg","width":251,"height":48,"caption":"Muzeul Pele\u0219"},"image":{"@id":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/#\/schema\/logo\/image\/"}}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pagina-transaprenta\/5237","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pagina-transaprenta"}],"about":[{"href":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/pagina-transaprenta"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pagina-transaprenta\/5237\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9456,"href":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/pagina-transaprenta\/5237\/revisions\/9456"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/thewebdevpoint.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5237"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}