Carol I s-a n\u0103scut la 20 aprilie 1839, la Sigmaringen \u00een Germania, fiind al doilea fiu al Prin\u0163ului Carol-Anton de Hohenzollern \u015fi al Josephinei, fiica Marelui Duce de Baden. Din anul 1857 a urmat \u015ecoala de Artilerie \u015fi Geniu din Berlin, particip\u00e2nd \u015fi la audierea unor cursuri de literatur\u0103 francez\u0103 \u015fi istorie a artei la Universitatea din Bonn (1863), sub \u00eendrumarea esteticianului Anton Springer. Cunoa\u015fte o ascensiune militar\u0103 rapid\u0103: este \u00eenaintat la gradul de sublocotenent \u00een 1857 \u015fi la cel de c\u0103pitan \u00een 1866. \u00cen anul 1864, a participat ca voluntar \u00een armata Prusiei, la R\u0103zboiul \u00eempotriva Danemarcei, experien\u0163\u0103 memorabil\u0103, pe care avea s-o repete \u00een 1877-1878 \u015fi \u00een 1913.<\/p>\n
\u00cen anul 1866, c\u00e2nd Br\u0103tianu \u00eei ofer\u0103 coroana Rom\u00e2niei lui Carol, acesta se afla la Coburg, \u00een calitate de c\u0103pitan \u00een Regimentul 1 Dragoni din gard\u0103. Avea reputa\u0163ia unui ofi\u0163er distins \u015fi era considerat un exemplu de virtute at\u00e2t \u00een via\u0163a personal\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea public\u0103<\/p>\n
La 10 mai 1866, Carol I a sosit\u00a0incognito\u00a0<\/i>la Bucure\u015fti, la solicitarea guvernului Rom\u00e2niei; \u00een urma plebiscitului din 2-8 aprilie \u015fi cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul Parlamentului a depus jur\u0103m\u00e2nt ca Domnitor al Rom\u00e2niei. La 1 iulie 1866 a fost promulgat\u0103 noua Constitu\u0163ie a Rom\u00e2niei, care a r\u0103mas \u00een vigoare, cu unele modific\u0103ri, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1923. \u00cen anul 1869, s-a c\u0103s\u0103torit cu\u00a0 prin\u0163esa Elisabeta de Wied. \u00cen perioada anilor 1869-1876, Carol a acordat o aten\u0163ie special\u0103 \u00eenzestr\u0103rii armatei rom\u00e2ne cu mijloace de lupt\u0103 corespunz\u0103toare, generaliz\u00e2nd totodat\u0103 preg\u0103tirea genistic\u0103 a trupelor rom\u00e2ne pentru a respinge o invazie otoman\u0103. Ap\u0103r\u00e2nd interesele Rom\u00e2niei, a tratat cu fermitate \u015fi demnitate cu \u0163arul Rusiei, Alexandru al II-lea \u015fi cu mini\u015ftrii acestuia problemele cooper\u0103rii militare \u015fi politice dintre cele dou\u0103 state. Domnitorul Carol nu a acceptat ca armata rom\u00e2n\u0103 s\u0103 participe la R\u0103zboiul antiotoman sub comand\u0103 ruseasc\u0103. \u00cen timpul desf\u0103\u015fur\u0103rii R\u0103zboiului pentru Independen\u0163\u0103 a avut comanda armatei de Vest (38000 militari rom\u00e2ni \u015fi 52000 militari ru\u015fi) \u015fi a coordonat opera\u0163iile de \u00eencercuire \u015fi nimicire a grup\u0103rii comandate de Osman Pa\u015fa la Plevna. S-a pronun\u0163at pentru p\u0103strarea integrit\u0103\u0163ii \u015fi ap\u0103rarea Independen\u0163ei, cu prilejul desf\u0103\u015fur\u0103rii preliminariilor Congresului de Pace de la Berlin, din vara lui 1878. La 14 martie 1881, Parlamentul \u00eel proclam\u0103 \u00een unanimitate pe Carol I, ca Rege al Rom\u00e2niei. Festivit\u0103\u0163ile de Incoronare au avut loc la 10 mai 1881. \u00cen Raportul Consiliului de Mini\u015ftri se sublinia: \u201cRom\u00e2nia, constituit\u0103 \u00een Regat, completeaz\u0103 \u015fi \u00eencoroneaz\u0103 opera regener\u0103rii sale. Ea \u00ee\u015fi d\u0103 un nume, care este \u00een acord cu pozi\u0163iunea ce a dob\u00e2ndit ca stat independent\u201d.<\/i>\u00a0\u00cencoronarea lui Carol I \u015fi a so\u0163iei sale, Elisabeta, s-a desf\u0103\u015furat la Bucure\u015fti. Coroana purtat\u0103 cu acest prilej de Carol I fiind turnat\u0103 din o\u0163elul unui tun otoman capturat de armata rom\u00e2n\u0103 la Plevna, \u00een noiembrie 1877. Coroana de o\u0163el avea o ad\u00e2nc\u0103 semnifica\u0163ie, anume aceea de\u00a0 a ,,ratifica\u201d dreptul Rom\u00e2niei ,,de a merge pe propria cale, de a c\u0103uta singur\u0103 alian\u0163e \u015fi a hot\u0103r\u00ee ea \u00eens\u0103\u015fi politica\u201c, a\u015fa cum era eviden\u0163iat \u00eentr-un articol dintr-un cotidian austriac.<\/p>\n
\u00cen octombrie 1883, Regele Carol I a favorizat \u00eencheierea Tratatului politico-militar secret dintre Rom\u00e2nia \u015fi Austro-Ungaria, la care au aderat ulterior Germania \u015fi Italia. Acest\u00a0Tratat\u00a0constituia singura solu\u0163ie a momentului pentru a contracara o eventual\u0103 ofensiv\u0103 a Rusiei \u00eempotriva Rom\u00e2niei. Politica extern\u0103 a \u0163\u0103rii noastre la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XX- lea, promovat\u0103 de Regele Carol I, a urm\u0103rit consolidarea independen\u0163ei \u015fi ap\u0103rarea integrit\u0103\u0163ii teritoriale. Rom\u00e2nia a urm\u0103rit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 c\u00e2t mai mult cu putin\u0163\u0103 \u00een afara unui conflict european, obiectivul lui Carol I fiind plasarea neutralit\u0103\u0163ii \u0163\u0103rii sub protec\u0163ia Triplei Alian\u0163e. La Consiliul de Coroan\u0103 desf\u0103\u015furat la Castelul Pele\u015f, la 3 august 1914, Regele Carol I a acceptat, \u00een conformitate cu interesele \u0163\u0103rii, adoptarea de c\u0103tre Rom\u00e2nia a unei pozi\u0163ii de neutralitate armat\u0103, a expectativei armate.<\/p>\n
\u00centreaga domnie a lui Carol I s-a caracterizat printr-o remarcabil\u0103 stabilitate politic\u0103, c\u00e2rmuind cu m\u0103sur\u0103 \u015fi modestie deasupra frac\u0163iunilor \u015fi partidelor politice. A fost un suveran serios \u015fi protocolar, care nu a\u00a0 avut favori\u0163i, fiind meticulos \u015fi exact \u00een tot ce f\u0103cea, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 impun\u0103 \u015fi colaboratorilor s\u0103i acela\u015fi stil de activitate. Totodat\u0103, era un militar des\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi un politician abil, cu vederi liberale.<\/p>\n
Subliniem doar c\u00e2teva realiz\u0103ri, mai pu\u0163in cunoscute, ale Rom\u00e2niei \u00een timpul domniei regelui Carol I:<\/p>\n
La 31 octombrie 1869 se inaugureaz\u0103 oficial linia de cale ferat\u0103 Bucure\u015fti-Giurgiu, respectiv prima gara a Bucurestilor, Gara Filaret.<\/p>\n<\/li>\n
La 12 noiembrie 1871 se inaugureaz\u0103 Uzina de gaz aerian de la Filaret.<\/p>\n<\/li>\n
La 25 septembrie 1872 se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Gara de Nord din Bucure\u015fti (numit\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1888, \u201cGara T\u00e2rgovi\u015ftii\u201c).<\/p>\n<\/li>\n
\u00cenceperea activit\u0103\u0163ii Atelierelor C\u0103ilor Ferate din Bucure\u015fti.<\/p>\n<\/li>\n
La 26 decembrie 1872 este introdus tramvaiul cu cai.<\/p>\n<\/li>\n
La 1875 se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Fabrica de ulei vegetal din Bucure\u015fti.<\/p>\n<\/li>\n
La 15 decembrie 1875 \u00ee\u015fi \u00eencepe activitatea \u201cBanca de Bucure\u015fti\u201c (cu capital francez).<\/p>\n<\/li>\n
La 16 iulie 1876 se creeaz\u0103 la Bucure\u015fti \u201cSocietatea Na\u0163ional\u0103 de Cruce Ro\u015fie a Rom\u00e2niei\u201c.<\/p>\n<\/li>\n
La 8 iunie 1897 se pune piatra fundamental\u0103 a Palatului \u201cCasei de Depuneri, Consemna\u0163iuni \u015fi Economie\u201d (C.E.C), \u00een prezen\u0163a Regelui Carol I \u015fi a Reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat \u00een anul 1900, prima \u015fedin\u0163\u0103 a Consiliului de Administra\u0163ie, \u00een noul local, are loc la 15 iunie.<\/p>\n<\/li>\n
La 27 ianuarie 1903 a fost fondat\u0103, la Bucure\u015fti, \u201cConfedera\u0163ia Patronal\u0103 UGIR\u201d, propun\u00e2ndu-\u015fi dezvoltarea economic\u0103 \u015fi modernizarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n<\/li>\n
La 17 ianuarie 1906 a fost promulgat\u0103 prima \u201cLege a Brevetelor de Inven\u0163ie\u201d \u015fi s-a \u00eenfiin\u0163at \u201cBiroul Brevetelor\u201d, denumit ast\u0103zi Oficiul de Stat pentru Inven\u0163ii \u015fi M\u0103rci. Anterior, \u00een anul 1879, Rom\u00e2nia a produs prima \u201cLege a m\u0103rcilor\u201d.<\/p>\n<\/li>\n
\u00cen anul 1908 s-a infiin\u0163at \u201cObservatorul Astronomic\u201d cu planetariu (\u201cObservatorul Popular\u201d).<\/p>\n<\/li>\n
Sub domnia lui Carol I se construiesc, \u00een anul 1906, 40 de spitale rurale, dintre care unele sunt \u00een func\u0163iune \u015fi ast\u0103zi.<\/p>\n<\/li>\n
Sub sceptrul lui se fondeaz\u0103 multe universit\u0103\u0163i \u015fi colegii na\u0163ionale (licee), edificii importante din patrimoniul artistic al Rom\u00e2niei pe \u00eentreg cuprinsul \u0163\u0103rii, care functioneaz\u0103 p\u00e2na \u00een ziua de ast\u0103zi.<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"featured_media":15712,"parent":0,"menu_order":0,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"categories":[],"class_list":["post-15700","personalitati","type-personalitati","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n