Elisabeta-Paulina-Otilia-Luisa (1843-1916), Prin\u0163es\u0103 de Neuwied \u015fi prima Regin\u0103 a Rom\u00e2niei, a demonstrat \u00eenc\u0103 din primii ani de via\u0163\u0103 \u00eenzestrare intelectual\u0103 deosebit\u0103 \u015fi un suflet de artist. Sub atenta \u00eendrumare a tat\u0103lui, Principele Hermann de Wied, g\u00e2nditor, om de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi artist deopotriv\u0103, viitoarea suveran\u0103 s-a bucurat de beneficiile spirituale ale unei culturi de excep\u0163ie. P\u00e2n\u0103 \u00een 1869, anul c\u0103s\u0103toriei cu Principele Carol, \u00ee\u015fi \u00eemparte existen\u0163a \u00eentre studiu \u015fi ac\u0163iuni caritabile, sub privirea exigent\u0103 a mamei sale, Maria de Nassau. Studiaz\u0103 astfel, limbile clasice, literatura francez\u0103 \u015fi englez\u0103, filosofia, istoria, gramatica \u015fi dovede\u015fte un talent ie\u015fit din comun \u00een asimilarea limbilor str\u0103ine: italiana, franceza, engleza, suedeza \u015fi rusa. \u00cen paralel, prime\u015fte lec\u0163ii de pian de la Clara Schumann \u015fi Arthur Rubinstein, deprinde desenul, acuarela \u015fi pictura, studiaz\u0103 orga \u015fi clavecinul. \u00ce\u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte cultura urm\u00e2nd cursuri str\u0103lucite de filosofie la Universit\u0103\u0163i prestigioase, precum Budapesta \u015fi Heidelberg \u015fi talentul, aprofund\u00e2nd pictura la Academia de Belle Arte din Berlin. Lectura continu\u0103, lec\u0163iile de muzic\u0103 \u015fi \u00eenclina\u0163ia precoce c\u0103tre poezie \u015fi scris, \u00een general au reprezentat de-a lungul existen\u0163ei sale zbuciumate un stil de via\u0163\u0103 \u015fi un refugiu \u00eempotriva singur\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi nefericirii personale.<\/p>\n
\u00cen ciuda situa\u0163iei politice complicate, primii ani de domnie \u00eei aduc echilibrul \u015fi senin\u0103tatea mult a\u015fteptate: \u00een 1870 se na\u015fte Principesa M\u0103rioara, unicul copil al cuplului princiar, dar bucuria se dovede\u015fte de scurt\u0103 durat\u0103. Privat\u0103 brutal de fericirea de-a fi mam\u0103, Elisabeta \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 uria\u015fa sa energie \u015fi afec\u0163iune c\u0103tre lucrurile care \u00eei definesc caracterul generos \u015fi implicat: devotamentul s\u0103u exemplar manifestat \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103 (1877-1878), c\u00e2nd patroneaz\u0103 serviciul de Cruce Ro\u015fie, \u00eei atrage supranumele de\u00a0,,mama r\u0103ni\u0163ilor\u201d.<\/i>\u00a0,,Nu v\u0103 pl\u00e2nge\u0163i c\u0103 suferi\u0163i, c\u0103ci \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 da\u0163i ajutor\u201d,\u00a0<\/i>recomanda viitoarea Regin\u0103 \u00een\u00a0,,Cuget\u0103rile\u201d\u00a0<\/i>sale. Fidel\u0103 propriilor afirma\u0163ii, \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 sau patroneaz\u0103 \u015fcoli, societ\u0103\u0163i de caritate \u015fi spitale, dar mai ales desf\u0103\u015foar\u0103 o vast\u0103 activitate de mecenat: Elisabeta descoper\u0103 sau sus\u0163ine moral \u015fi financiar tinere talente sau arti\u015fti consacra\u0163i deja at\u00e2t din Rom\u00e2nia c\u00e2t \u015fi din str\u0103in\u0103tate. De bun\u0103voin\u0163a \u015fi aten\u0163ia Reginei s-au bucurat pe r\u00e2nd personalit\u0103\u0163i precum George Enescu, Dumitru Dinicu, Nicolae Grigorescu, Elena V\u0103c\u0103rescu, I. L. Caragiale, Vasile Alecsandri.<\/p>\n
Dezinteresat\u0103 de politic\u0103, fa\u0163\u0103 de care manifesta mai degrab\u0103 dispre\u0163, Regina se dedic\u0103 serilor de muzic\u0103 \u015fi literatur\u0103, pe care le organizeaz\u0103 cu regularitate, mai \u00eent\u00e2i \u00een re\u015fedin\u0163a regal\u0103 din Bucure\u015fti, apoi \u00een cadrul maiestuos al castelului Pele\u015f. S\u0103lile de muzic\u0103 ale castelului, impregnate de spiritul Romantismului german au g\u0103zduit personalit\u0103\u0163i celebre ale lumii literare \u015fi muzicale, precum Pierre Loti, Sarasate, Paderevski, Rejane, Eleonore Duse, Sarah Bernhardt \u015fi mul\u0163i al\u0163ii. \u00a0\u00cencurajat\u0103 de c\u0103tre Vasile Alecsadri s\u0103 scrie, Elisabeta se dovede\u015fte o prolific\u0103 autoare de romane, eseuri, satire, piese dramatice, articole avangardiste, basme pentru copii, dar \u015fi o talentat\u0103 traduc\u0103toare de folclor \u015fi poezie rom\u00e2neasc\u0103. Sub pseudonimul literar ,,Carmen Sylva<\/i>\u201d, Regina cucere\u015fte adeziunea Academiei franceze, care \u00eei confer\u0103 \u00een anul 1888, prestigiosul premiu ,,Bott\u00e0<\/i>\u201d pentru volumul de versuri ,,Cuget\u0103rile unei Regine\u201d,\u00a0<\/i>dar \u015fi inimile anglo-saxonilor, care \u00eei atribuie cu onoruri deosebite \u00een 1890 titlul\u00a0 de ,,Bard al Sco\u0163iei<\/i>\u201d. \u00cenzestrat\u0103 nativ cu un talent plurivalent, Regina transform\u0103 tot ce atinge, \u00een art\u0103: broderiile sale elaborate sunt premiate \u00een cadrul unor expozi\u0163ii prestigioase, manuscrisele sale \u00eempodobite cu anluminuri iau calea l\u0103ca\u015furilor de cult, iar picturile sale decoreaz\u0103 interioare \u015fi piese de mobilier din re\u015fedin\u0163ele regale.<\/p>\n
Suverana pe care Regina Maria o nume\u015fte cu admira\u0163ie\u00a0,,f\u0103uritoarea de vise\u201d<\/i>\u00a0a fost pe r\u00e2nd patroana artelor, distins om de litere \u015fi regin\u0103 devotat\u0103 \u0163\u0103rii sale de adop\u0163ie, dar totodat\u0103 una dintre cele mai str\u0103lucite personalit\u0103\u0163i feminine ale secolului s\u0103u.<\/p>\n
SOCIET\u0102\u0162I DE CARITATE PATRONATE\u00a0DE REGINA ELISABETA<\/b><\/p>\n
Nicolae Iorga \u00eei atribuia pe bun\u0103 dreptate Elisabetei meritul de a fi impus de la \u00een\u0103l\u0163imea tronului regal\u00a0,,(\u2026) un sim\u0163 al intelectualit\u0103\u0163ii, un respect al culturii, o religie a artei, un sacerdo\u0163iu al poeziei, care au \u00een\u0103l\u0163at \u015fi Rom\u00e2nia\u201d<\/i>. Al\u0103turi de vasta activitate cultural\u0103 desf\u0103\u015furat\u0103 cu consecven\u0163\u0103 timp de aproape cinci decenii, s-a remarcat printr-o neobosit\u0103 implicare \u00een\u00a0 crearea unui sistem de caritate, \u00eencuraj\u00e2nd totodat\u0103 doamnele din \u00eenalta societate s\u0103 aib\u0103 un rol activ \u00een str\u00e2ngerea de fonduri \u015fi \u00een gestionarea actelor filantropice.<\/p>\n
Imediat dup\u0103 venirea \u00een Rom\u00e2nia, ob\u0163ine subscrip\u0163ii pentru terminarea construirii Azilului\u00a0 ,,Elena Doamna<\/i>\u201c, proiect ini\u0163iat de Elena Rosetti Cuza, so\u0163ia domnitorului Al. I. Cuza, \u00een anul 1862. Principesa ofer\u0103 cu generozitate din economiile personale suma de 12.000 franci pentru construirea unei capele \u00een incinta azilului,\u00a0 a c\u0103rui piatr\u0103 de temelie este pus\u0103 \u00een mai 1870.<\/p>\n
\u015ease ani mai t\u00e2rziu, fondeaz\u0103 ,,Societatea Na\u0163ional\u0103 de Cruce Ro\u015fie<\/i>\u201d din Rom\u00e2nia, a c\u0103rei pre\u015fedint\u0103 de onoare este. Odat\u0103 cu izbucnirea R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103, al\u0103turi de generalul Carol Davila, inspectorul serviciului sanitar rom\u00e2n, creaz\u0103\u00a0 ,,Serviciul de ambulan\u0163\u0103<\/i>\u201d. \u00cen paralel sunt \u00eenfiin\u0163ate spitale de campanie, iar opt medici militari germani activeaz\u0103 \u00een Principate sub conducerea direct\u0103 a suveranei. \u00cen zona Palatului Cotroceni, sunt construite dou\u0103 bar\u0103ci pentru r\u0103ni\u0163i din caseta personal\u0103 a Elisabetei, care ofer\u0103 36.000 de franci, adic\u0103 toate economiile sale, iar Gara Cotroceni este transformat\u0103 \u00een spital sub coordonarea doctorului Wilhelm Kremnitz.<\/p>\n
,,Institutul Surorilor de Caritate<\/i>\u201d din Bucure\u015fti, fondat \u00een anul 1879, din veniturile personale ale Reginei, func\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-un imobil achizi\u0163ionat de c\u0103tre aceasta sub comanda ini\u0163ial\u0103 a Alexandrinei Florescu \u015fi sub \u00eendrumarea unui comitet controlat tot de suveran\u0103. Personalul recrutat dintre asistentele medicale sau dintre c\u0103lug\u0103ri\u0163e activeaz\u0103 \u00een spitale, \u00eengrijind bolnavii la domiciliu, r\u0103ni\u0163ii de r\u0103zboi, etc. Institutul accept\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve orice fel de dona\u0163ii.<\/p>\n
O ampl\u0103 activitate filantropic\u0103 desf\u0103\u015foar\u0103 de asemenea ,,Societatea Regina Elisabeta<\/i>\u201d, \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1893, care trateaz\u0103 anual circa 17.000 de pacien\u0163i, distribuie medicamente gratuite \u015fi monitorizeaz\u0103 starea familiilor nevoia\u015fe. R\u0103spunderea revine unui consiliu administrativ alc\u0103tuit din cincisprezece membri, coordonat printre al\u0163ii, de Mihail Su\u0163u, fostul guvernator al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, dar \u015fi din cincisprezece aristocrate desemnate de Regin\u0103, a c\u0103ror pre\u015fedint\u0103 era Maria Poenaru, doamn\u0103 de onoare a Palatului. Treptat, societatea se consolideaz\u0103, \u00een 1905 ating\u00e2nd un capital de 1.500.000 franci. Anual, ziarele public\u0103 o dare de seam\u0103 a tuturor activit\u0103\u0163ilor Societ\u0103\u0163ii, precum \u015fi un rezumat al situa\u0163iei financiare. Cele cincisprezece doamne \u00eentreprind vizite la domiciliile s\u0103racilor \u015fi raporteaz\u0103 cu fidelitate situa\u0163ia din teren, \u00eentreaga lor conduit\u0103 fiind monitorizat\u0103 de suveran\u0103.<\/p>\n
,,Policlinica Regina\u00a0 Elisabeta<\/i>\u201d,\u00a0 fondat\u0103 \u00een anul 1895, ofer\u0103 consulta\u0163ii gratuite s\u0103racilor, sub coordonarea vigilent\u0103 a doamnei Maria Boerescu \u015fi sub patronajul onorific al Elisabetei, ca \u015fi\u00a0,,Leag\u0103nul Sf\u00e2nta Ecaterina\u201d<\/i>, \u00eenfiin\u0163at \u015fi \u00eentre\u0163inut de Ecaterina Cantacuzino. Apar societ\u0103\u0163i noi, precum ,,Materna<\/i>\u201d, condus\u0103 de doamna Cre\u0163ulescu, profesoar\u0103 la Facultatea de Medicin\u0103 din Paris, ,,Institutul Evanghelic al Diaconeselor<\/i>\u201d din Bucure\u015fti, care patrona un sanatoriu \u00een capital\u0103 \u015fi o \u015fcoal\u0103 la Ploie\u015fti, Societ\u0103\u0163ile ,,P\u00e2inea zilnic\u0103<\/i>\u201c \u015fi ,,Tibi\u015foi<\/i>\u201d condus\u0103 de doamna Br\u0103iloiu. Aceasta din urm\u0103 distribuia \u00eembr\u0103c\u0103minte copiilor \u015fi venea \u00een ajutorul familiilor, \u00een caz de boal\u0103 sau incapacitate de munc\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor.,,Societatea de Binefacere\u201d\u00a0<\/i>de la Ia\u015fi, Spitalul ,,Elisabeta<\/i>\u201d din Gala\u0163i, Societatea ,,Obolul<\/i>\u201d, pus\u0103 sub patronajul Principesei Maria, condus\u0103 de doamna Perekyde, n\u0103scut\u0103 Marghiloman, sprijin\u0103 toate operele caritabile de la Neuwied, ini\u0163iate de Maria de Wied, mama Reginei: spitalul, azilul de orfani, Institutul de surdo-mu\u0163i \u015fi de orbi.<\/p>\n
Regina a avut inteligen\u0163a de a \u00een\u0163elege uria\u015ful poten\u0163ial al culturii tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti cu specificul s\u0103u me\u015fte\u015fug\u0103resc \u015fi agricol. Uimit\u0103 de frumuse\u0163ea portului popular, \u00eel adopt\u0103 f\u0103r\u0103 rezerve \u015fi apoi \u00eel impune suitei regale \u00een cadrul maiestuos al cur\u0163ii, conferindu-i o \u00eenalt\u0103 prestan\u0163\u0103 social\u0103. Regina \u00eencurajeaz\u0103 dezvoltarea industriei locale, contribuind astfel \u015fi la emanciparea social\u0103 a femeii rom\u00e2ne. Apar Societatea ,,Concordia<\/i>\u201d, \u00eenfiin\u0163at\u0103 pentru a favoriza dezvoltarea industriei textile din Rom\u00e2nia, Societatea ,,Furnica<\/i>\u201d, prezidat\u0103 de Elena Cornescu, n\u0103scut\u0103 Manu. Broderiile confec\u0163ionate aici sunt apreciate la Londra \u015fi la Paris de c\u0103tre marile Case de Mod\u0103. \u00cen 1905, la Paris, la Pavilionul Marsan, se deschide expozi\u0163ia de broderie a Annei Roth, cea care conducea atelierul de broderie. Despre expozi\u0163ie scrie elogios \u00eentreaga pres\u0103 francez\u0103. Expozi\u0163ia poart\u0103 numele\u00a0,,Broderii Carmen Sylva\u201c.<\/i>\u00a0La Domeniul Segenhaus, pe care Elisabeta \u00eel mo\u015ftene\u015fte \u00een 1902, de\u0163inea o important\u0103 colec\u0163ie de broderii semnat\u0103 de aceea\u015fi Anna Roth.<\/p>\n
Societatea ,,Munca<\/i>\u201c \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1885 \u015fi condus\u0103 de doamna general F\u0103lcoianu ofer\u0103 serviciu la domiciliu femeilor din popor, infirmelor, v\u0103duvelor, casnicelor. Societatea \u015fi-a construit din profitul personal un sediu propriu, \u015fi o cas\u0103 \u00een care a ad\u0103postit \u015fase familii de v\u0103duve de r\u0103zboi. Societatea ,,Albina<\/i>\u201c condus\u0103 de Eliza Br\u0103tianu, n\u0103scut\u0103 \u015etirbey, facilita locuri de munc\u0103 femeilor de condi\u0163ie, care se ruinaser\u0103 din diverse motive. Societatea ,,\u0162es\u0103toarea<\/i>\u201d infiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1905 \u015fi condus\u0103 personal de Regin\u0103, \u00eencurajeaz\u0103 cultura de viermi de m\u0103tase din Rom\u00e2nia. Prima cas\u0103 a coloniei de orbi\u00a0,,Vatra luminoas\u0103\u201d<\/i>\u00a0ia fiin\u0163\u0103 \u00een anul 1906, proiect vast, ce va fi abandonat ulterior din insuficien\u0163\u0103 de fonduri.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte ora\u015ful Sinaia, unde p\u0103\u015fe\u015fte pentru prima oar\u0103 \u00een anul 1871, inten\u0163iile caritabile ale Elisabetei se materializeaz\u0103 \u015fi aici cu succes: \u00een anul 1882 este \u00eenfiin\u0163at\u0103 o \u015fcoal\u0103 la m\u0103n\u0103stirea Sinaia, ale c\u0103rei \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare sunt chiar doamnele sale de onoare, iar \u00een 1899, inaugureaz\u0103 cea de-a doua \u015fcoal\u0103 primar\u0103 din ora\u015f, care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een c\u0103tunul Izvor p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1905. \u00cen cadrul complexului Pele\u015f, Regina fondeaz\u0103\u00a0,,Atelierele de Art\u0103 \u015fi Me\u015fte\u015fug\u201d<\/i>, unde s-au realizat o parte din valoroasele piese de mobilier din prima faz\u0103 a construc\u0163iei castelului (1875-1883). Datorit\u0103 ini\u0163iativei suveranei, Rom\u00e2nia particip\u0103 la Expozi\u0163ia Universal\u0103 de la Paris, \u00een anii 1867, 1889 \u015fi 1900 cu articole tradi\u0163ionale variate, cu broderii, tapi\u0163erii \u015fi costume populare. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cen 1912, Regina organizeaz\u0103 la Berlin expozi\u0163ia ,,Femeia \u00een art\u0103 \u015fi me\u015fte\u015fuguri<\/i>\u201d, cu ecouri pozitive \u00een presa occidental\u0103.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":15736,"parent":0,"menu_order":1,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"categories":[],"class_list":["post-15701","personalitati","type-personalitati","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n