Ferdinand-Victor-Albert-Meinard s-a n\u0103scut la 24 august 1865, la Sigmaringen, ca al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzollern, fratele mai mare al regelui Carol I \u0219i al prin\u021besei Antoaneta, infanta Portugaliei<\/p>\n
\u00cen 1889, Ferdinand se stabile\u0219te \u00een Rom\u00e2nia, ca mo\u0219tenitor prezumtiv al regelui Carol I. Articolul 83 din Constitu\u021bie prevedea ca:\u00a0,,\u00een lipsa de coboratori \u00een linie b\u0103rb\u0103teasc\u0103 ai Mariei Sale Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, succesiunea tronului se va cuveni celui mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dintre fra\u021bii s\u0103i sau coboratorilor acestuia\u201d.<\/i><\/p>\n
At\u00e2t fratele mai mare al lui Carol I, principele Leopold de Hohenzollern, c\u00e2t \u0219i nepotul cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103 au notificat ca renun\u021b\u0103 la calitatea de mo\u0219tenitor al tronului Rom\u00e2niei, astfel \u00eenc\u00e2t succesiunea i-a revenit lui Ferdinand, prin\u00a0,,Pactul de familie\u201d\u00a0<\/i>confirmat de \u00eensu\u0219i \u00eemp\u0103ratul Germaniei, Wilhelm I, \u0219eful familiei de Hohenzollern.<\/p>\n
Profesorul V. D. Paun, de la Liceul Sf\u00e2ntul Sava din Bucure\u0219ti, \u00eei face, \u00eentr-o bro\u0219ur\u0103 aparut\u0103 \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, francez\u0103 \u0219i german\u0103, urm\u0103torul portret:\u00a0,,B\u0103lan, n\u0103ltu\u021b \u0219i sub\u021birel la trup, cu ochii alba\u0219tri \u00eenchi\u0219i, foarte bl\u00e2nzi\u2026 Principele Ferdinand \u0219i-a petrecut copil\u0103ria la Dusseldorf -focar de cultur\u0103 elegant\u0103. Acolo \u0219i-a terminat Alte\u021ba Sa \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile secundare clasice \u0219i a trecut cu laud\u0103 examenul de \u201eAbiturient\u201d, corespunz\u0103tor bacalaureatului nostru\u2026 \u00cen urm\u0103, a intrat \u00een serviciul activ, ca sublocotenent \u00een Regimentul I de Gard\u0103 Imperiala de la Postdam, lang\u0103 Berlin, iar dup\u0103 doi ani de practic\u0103 ost\u0103\u0219easc\u0103 la cazarm\u0103 \u0219i pe c\u00e2mp a luat din nou drumul \u0219colii, ascult\u00e2nd la Universit\u0103\u021bile din Tubingen \u0219i Leipzig cursuri de economie politic\u0103, \u0219tiin\u021be financiare, istorie, dreptul gin\u021bilor \u0219i dreptul roman \u021binute de profesori celebri\u201d.<\/p>\n
Semnificativ pentru \u00een\u021belegerea personalita\u021bii regelui Ferdinand este \u0219i portretul schi\u021bat de Nicolae Iorga:\u00a0,,ca t\u00e2nar, se poate spune ca \u00eensu\u0219irea caracteristic\u0103 a principelui Ferdinand era o extrem\u0103 modestie amestecat\u0103 cu o timiditate aproape chinuitoare. Foarte curtenitor \u0219i politicos, se ferea totdeauna de a jigni sentimentele cuiva \u0219i ceda terenul chiar c\u00e2nd cunoa\u0219tea subiectul \u00een discu\u021bie mai bine dec\u00e2t cei cu care discuta. \u00cei pl\u0103cea singur\u0103tatea, natura \u0219i arta. Ur\u00e2nd orice pomp\u0103 \u0219i ceremonie zadarnic\u0103, mo\u0219tenise totu\u0219i de la mama sa o sfioas\u0103 m\u00e2ndrie unit\u0103 cu un respect german pentru legi \u0219i forme. Disciplina cea mai absolut\u0103 fusese principala linie a educa\u021biei sale \u0219i un sim\u021b de datorie care i-a r\u0103mas \u00een toat\u0103 via\u021ba, ajut\u00e2ndu-i ne\u00e2nduplecat s\u0103 biruie sentimentele lui personale, ne\u00e2ng\u0103duindu-le <\/i>vreodata s\u0103 se pun\u0103 la <\/i>mijloc \u00eentre d\u00e2nsul \u0219i ce trebuia s\u0103 fac\u0103. Bl\u00e2nd, far\u0103 egoism, cei ce-l cuno\u0219teau ad\u00e2nc \u00eel iubeau\u201d.<\/p>\n
La 10 ianuarie 1893 are loc la Sigmaringen c\u0103s\u0103toria sa cu Maria de Edinburg, prin\u021besa de Saxa-Coburg-Gotha, prin care se realiza o alian\u021b\u0103 politic\u0103 de mare importan\u021b\u0103 pentru Regat.<\/p>\n
\u00cen data de 3 august 1914 a avut loc la Sinaia, \u00een Sala veche de muzic\u0103 a castelului Pele\u0219, Consiliul de Coroan\u0103 ce a hot\u0103r\u00e2t neutralitatea Rom\u00e2niei \u00een primul r\u0103zboi mondial. C\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, la 27 septembrie 1914, tot la Pele\u0219, se stinge din viat\u0103 regele Carol I. Este \u00eenmorm\u00e2ntat la biserica m\u00e2n\u0103stirii Curtea de Arges, ctitoria lui Neagoe Basarab. Ferdinand devine rege la 49 ani, jur\u00e2nd \u00een fa\u021ba membrilor Parlamentului c\u0103 va fi\u00a0,,bun rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n
\u00cen iunie 1916, Antanta se afl\u0103 \u00een dificultate pe frontul de vest. M. V. Alexeev, \u0219eful Marelui Stat Major al armatei ruse \u0219i generalul Joffre, comandant \u0219ef al armatei franceze, au cerut intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi\u00a0,,acum ori niciodat\u0103\u201d.<\/p>\n
Pe 17 august 1916 s-a semnat conven\u021bia politic\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia, pe de o parte \u0219i Fran\u021ba, Marea Britanie, Italia \u0219i Rusia pe de alt\u0103 parte, prin care Antanta recuno\u0219tea legitimitatea unirii Bucovinei, Transilvaniei \u0219i Banatului cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n
De la 1838 statul Sigmaringen nu mai exista, el fusese unit cu posesiunile prusiene \u0219i fostul suveran, Carol Anton, bunicul regelui Ferdinand, \u00a0primise cu bucurie aceast\u0103 contopire a mo\u0219tenirii Hohenzollernilor de la Rhin \u00een puternicul regat germanic de R\u0103sarit, c\u0103ci, era un partizan hot\u0103r\u00e2t al unirii neamului s\u0103u, prin lupt\u0103 \u0219i jertf\u0103. Credin\u021ba c\u0103 nimeni nu are dreptul de a opri o na\u021bie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een hotarele ei fire\u0219ti a fost transmis\u0103 \u0219i prin\u021bului Ferdinand.<\/p>\n
Ca o crud\u0103 ironie a sor\u021bii \u00eens\u0103, regele Ferdinand a f\u0103cut uz de acest crez \u00een folosul \u021b\u0103rii adoptive, atr\u0103g\u00e2ndu-\u0219i astfel aspre critici \u0219i sanc\u021biuni din partea \u0219efului familiei de Hohenzollern.<\/p>\n
La 27 august 1916, are loc \u00een sufrageria Palatului Cotroceni, Consiliul de Coroan\u0103 \u00een care regele Ferdinand declara:\u00a0,,cu sufletul torturat am hot\u0103r\u00e2t de \u00a0a-mi face datoria fa\u021b\u0103 de poporul ram\u00e2n, ale carui destine le conduc\u201d.\u00a0<\/i>\u00cen aceea\u0219i zi a fost prezentat\u0103 de ministrul Rom\u00e2niei la Viena, ministrului de externe al Austro-Ungariei declara\u021bia de r\u0103zboi a Rom\u00e2niei. Din acest moment nu se putea \u00eendeplini dec\u00e2t una dintre profe\u021biile lui N. Filipescu:\u00a0,,Sire, s\u0103 te \u00eencoronezi la Alba-Iulia sau s\u0103 mori pe c\u00e2mpia de la Turda\u201d.<\/p>\n
Cople\u0219it\u0103 ca num\u0103r \u0219i tehnic\u0103 de inamic, armata rom\u00e2n\u0103 este obligat\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 din Transilvania, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, iar familia regal\u0103 \u0219i guvernul se refugiaz\u0103 la Ia\u0219i, devenit capitala a Rom\u00e2niei. \u00cen teritoriul ocupat, autorita\u021bile germane sus\u021bineau ca Regatul Rom\u00e2nia nu mai exist\u0103 \u0219i interziceau pomenirea numelui regelui. \u00cen mai 1917, conduc\u0103torii politici \u0219i militari de la Bucuresti hot\u0103r\u0103sc\u00a0,,detronarea Hohenzollernilor din Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n
Izbucnirea revolu\u021biei ruse complic\u0103 \u0219i mai mult lucrurile. Se avea \u00een vedere o lovitur\u0103 de stat, prin care regele Ferdinand \u0219i familia s\u0103 fie du\u0219i \u00een Rusia, pentru a avea o soart\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu a dinastiei Romanov. Regele hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 plece pe front, de unde se adreseaz\u0103 osta\u0219ilor promi\u021b\u00e2nd p\u0103m\u00e2nt \u021b\u0103ranilor \u0219i o mai larg\u0103 participare la treburile statului. Este reprezentativ faptul c\u0103 \u00een armata rom\u00e2n\u0103 se \u00eenrolau voluntari ardeleni \u0219i bucovineni.
\nDup\u0103 imensele sacrificii de la M\u0103r\u0103\u0219ti, M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti \u0219i Oituz, din vara anului 1917, Rom\u00e2nia se vede singur\u0103 \u00een fa\u021ba Puterilor Centrale, datorit\u0103 retragerii Rusiei, bulversat\u0103 de revolu\u021bie \u0219i nu are alt\u0103 op\u021biune dec\u00e2t negocierea unei p\u0103ci pe care regele Ferdinand nu a ratificat-o niciodat\u0103.<\/p>\n
La 18 noiembrie 1918, regele Ferdinand se \u00eentoarce din refugiu, la Bucure\u0219ti, \u00een fruntea oastei sale, trec\u00e2nd pe sub Arcul de Triumf.\u00a0\u00cen timpul recep\u021biei oferite, \u00een aceea\u0219i zi, oficialit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne \u0219i generalului Berthelot, regele a afirmat:\u00a0,,C\u00e2nd am luat mo\u0219tenirea \u00eentemeietorului Rom\u00e2niei moderne am f\u0103g\u0103duit \u00eenaintea reprezentan\u021bilor na\u021biunii c\u0103 voi fi bun rom\u00e2n; cred c\u0103 m-am \u021binut de cuv\u00e2nt. Grele au fost timpurile, mari au fost jertfele, dar str\u0103lucit\u0103 a fost rasplata \u0219i ast\u0103zi pot spune cu fruntea senin\u0103: fa\u021b\u0103 de Dumnezeu \u0219i de poporul meu am con\u0219tiin\u021ba curat\u0103\u201d,\u00a0continu\u00e2nd apoi:\u00a0,,dup\u0103 Basarabia \u0219i Bucovina, Ardealul, frumosul leag\u0103n al poporului rom\u00e2n, de unde au desc\u0103lecat \u00eent\u00e2ii voievozi ai \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne\u0219ti, a votat la Alba-Iulia unirea cu Regatul Rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n
\u00cen 1914, Rom\u00e2nia Mic\u0103 avea 137.000 Km\u00b2, cu 7.700.000 locuitori. \u00cen 1918, Rom\u00e2nia Mare, cu Transilvania, Bucovina, Basarabia, Cadrilaterul, \u00a0avea 295.000 Km\u00b2, cu 17.000.000\u00a0 locuitori.<\/p>\n
\u00cen 15 octombrie 1922, la Alba-Iulia, regele Ferdinand I\u00a0 \u00centregitorul este \u00eencoronat ca rege al tuturor rom\u00e2nilor\u00a0,,de la Nistru pan\u2019 la Tisa\u201d.Ceremonia are loc \u00een noua \u0219i grandioasa catedral\u0103 ortodox\u0103, construit\u0103 special pentru aceast\u0103 ocazie.<\/p>\n
\u00cen 1923 a fost adoptat\u0103 o nou\u0103 Constitu\u021bie, adaptat\u0103 la realit\u0103\u021bile postbelice de dup\u0103 f\u0103urirea Rom\u00e2niei Mari. Ea relua principiul fundamental al monarhiei constitu\u021bionale:\u00a0,,Regele domne\u0219te, dar nu guverneaz\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00cen 20 iulie 1927, regele Ferdinand I \u00centregitorul sau Lealul, cum i s-a mai spus, se stinge din via\u021b\u0103 \u00een castelul Peli\u0219or,\u00a0 la 62 de ani, \u00een urma unei suferin\u021be \u00eendelungate pricinuit\u0103 de un cancer la colon.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":15724,"parent":0,"menu_order":2,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"categories":[],"class_list":["post-15702","personalitati","type-personalitati","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n