La 15 octombrie 1893, \u00een marele Apartament princiar al Castelului Pele\u015f, de la poalele Mun\u0163ilor Bucegi, vede lumina zilei cel dint\u00e2i fiu al cuplului princiar al Rom\u00e2niei, Ferdinand de Hohenzollern \u015fi Maria de Edinburg. Na\u015fterea sa a reprezentat un moment a\u015fteptat cu ad\u00e2nc\u0103 emo\u0163ie de \u00eentregul popor rom\u00e2n, care-\u015fi \u00eencredin\u0163ase destinul \u00een m\u00e2inile monarhiei rom\u00e2ne. Bucuria evenimentului a fost salutat\u0103, conform tradi\u0163iei, cu o sut\u0103 de salve de tun. Micul prin\u0163 a primit numele de Carol, \u00een onoarea unchiului s\u0103u, regele Carol I, care vedea astfel, dinastia de Hohenzollern consolidat\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc. Carol a fost primul Hohenzollern n\u0103scut \u00een \u0163ara noastr\u0103, botezat conform Constitu\u0163iei, \u00een confesiunea ortodox\u0103. Inteligent \u015fi cultivat, cu o personalitate carismatic\u0103, prin\u0163ul Carol beneficiaz\u0103 din partea regelui Carol I de o neasemuit\u0103 afec\u0163iune.<\/p>\n
Principele Carol \u015fi-a petrecut primii ani ai copil\u0103riei la castelul Pele\u015f, sub atenta supraveghere a monarhului Rom\u00e2niei independente. Carol I \u015fi-a asumat responsabilitatea educ\u0103rii micului vl\u0103star regal, ignor\u00e2nd adesea opiniile p\u0103rin\u0163ilor. \u00cempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, regina Elisabeta \u00ee\u015fi va r\u0103sfr\u00e2nge dragostea de bunic asupra principelui, r\u0103sf\u0103\u0163\u00e2ndu-l peste m\u0103sur\u0103.\u00a0 Cele dou\u0103 guvernante, Miss Winter din Anglia \u015fi Miss Folliet din Irlanda, angajate de c\u0103tre rege au dezvoltat abilitatea micului principe \u00een deprinderea limbilor str\u0103ine. Vorbea curent rom\u00e2na, germana, engleza, franceza \u015fi rusa. Preg\u0103tirea sa a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 profesorilor particulari Constantin Litzica-limba latin\u0103 \u015fi filozofie, Gheorghe Adamescu- limba rom\u00e2n\u0103,\u00a0\u00a0 M. Blumel – limba german\u0103, Marin Dumitrescu- istorie, E. Escauffier- limba francez\u0103, B. Ionescu- matematic\u0103, Ghe. Murgoci- chimie \u015fi fizic\u0103, Nicolae Iorga, renumitul om de cultur\u0103 rom\u00e2n, cel care\u00a0 aprofundeaz\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele prin\u0163ului Carol despre limba, literatura, istoria \u015fi geografia \u0163\u0103rii. Inteligen\u0163a vl\u0103starului regal nu l-a l\u0103sat indiferent pe istoric, care remarca entuziasmat: \u201echiar dac\u0103 nu cete\u015fte mult, el \u015ftie s\u0103 asculte \u015fi s\u0103 re\u0163ie \u2013 \u015fi cu spirit critic!- ce auzise\u201d.\u00a0<\/i>La v\u00e2rsta de nou\u0103 ani, Arnold Mohrlen, pedagog elve\u0163ian, devine educatorul prin\u0163ului Carol. Din adolescen\u0163\u0103, prin\u0163ul era preocupat de lectur\u0103, botanic\u0103 (realiza ierbare, urm\u00e2nd pasiunea de o via\u0163\u0103 a tat\u0103lui s\u0103u), dar \u015fi de instruc\u0163ia \u015fi uniformele militare. Ca \u015fi Ferdinand, \u00eencep\u00e2nd din ianuarie 1914, urmeaz\u0103 Academia Militar\u0103 de la Potsdam, din Germania. La 20 de ani, la moartea lui Carol I, principele era un t\u00e2n\u0103r cultivat, cu o personalitate puternic\u0103. \u00cen timpul celui de-al doilea R\u0103zboi Balcanic, din 1913, ca de altfel \u015fi \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial (1916-1918), principele \u00ee\u015fi \u00eenso\u0163e\u015fte mama, \u00een vizitele serviciului de Cruce Ro\u015fie Rom\u00e2n\u0103 \u015fi particip\u0103 la inspec\u0163iile armatei, atr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi simpatia solda\u0163ilor rom\u00e2ni.<\/p>\n
La 21 februarie 1920 principele Carol plec\u0103 \u00een c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii. \u00cen urm\u0103toarele \u015fapte luni viziteaz\u0103 Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo ( unde prime\u015fte Marele Cordon al Ordinului lui Mahomed), Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo unde prime\u015fte Ordinul Crizantemei), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge \u00een Europa, la Londra, pentru ca o lun\u0103 mai t\u00e2rziu s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen acest\u0103 perioad\u0103, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalit\u0103\u0163i ale \u0163\u0103rilor vizitate. \u00cen India, maharajahul de Kapurthala a avut onoarea de a-l avea oaspete pe principele rom\u00e2n, am\u00e2ndoi av\u00e2nd ca pasiune filatelia. C\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu, la castelul Pele\u015f, maharajahul ofer\u0103 regelui Carol al II-lea pe l\u00e2ng\u0103 valoroasa garnitur\u0103 de mobilier din lemn de tek \u015fi o caset\u0103\u00a0 av\u00e2nd \u00een interior o fiol\u0103 cu un bob de orez inscrip\u0163ionat cu 382 de litere scrise \u00een limba englez\u0103, omagiu monarhului rom\u00e2n, \u00eenso\u0163ite de o fotografie cu autograful onorabilului maharajah.<\/p>\n
\u00cen 1921, o cunoa\u015fte pe principesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei. Cei doi aveau s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u00een acela\u015fi an, la 10 martie, la Atena. Pe 25 octombrie 1921, se n\u0103\u015ftea la castelul Foi\u015for de la Sinaia, Mihai, viitorul rege al Rom\u00e2niei. \u00cen anul 1925, Carol o cunoa\u015fte pe Elena Lupescu, cea care avea s\u0103 joace un rol fundamental \u00een biografia regal\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 renun\u0163\u0103ri repetate la tronul Rom\u00e2niei, clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi familia regal\u0103, profund afectate, decid m\u0103suri drastice \u00eempotriva principelui Carol. Astfel, la 1 ianuarie 1926, \u00een\u00a0Monitorul Oficial<\/i>\u00a0este publicat\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Consiliului de Coroan\u0103, din 31 decembrie 1925, de la Castelul Pele\u015f, privind renun\u0163area la tron. Trei zile mai t\u00e2rziu, la 4 ianuarie 1926, Parlamentul hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103-l desemneze mo\u015ftenitor pe micul principe Mihai, de numai cinci ani. Conducerea \u0163\u0103rii este \u00eencredin\u0163at\u0103 provizoriu Regen\u0163ei. Prin renun\u0163area la calitatea de mo\u015ftenitor, Carol devine cet\u0103\u0163eanul Carol Caraiman. \u00centre anii 1925-1930, destinul \u00eel poart\u0103 \u00een Fran\u0163a, al\u0103turi de Elena Lupescu, femeia pentru care a nutrit o pasiune mistuitoare. Fatalitatea p\u0103rea s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 \u00eens\u0103 Rom\u00e2nia: la 18 iulie 1927, \u00een urma unei boli necru\u0163\u0103toare, se stinge din via\u0163\u0103 regele Ferdinand, iar Regen\u0163a \u00ee\u015fi va dovedi ineficien\u0163a \u00een fa\u0163a problemelor economice \u015fi sociale ale \u0163\u0103rii. Toate acestea contribuie la accentuarea crizei politice, pe fondul c\u0103reia este rostit tot mai frecvent numele lui Carol. \u00cen el, vechii simpatizan\u0163i \u015fi chiar o parte a Regen\u0163ei, \u00eentrev\u0103d unica solu\u0163ie salvatoare. \u00cen ciuda declara\u0163iilor sale, \u00eenc\u0103 din octombrie 1927, prin\u0163ul Carol viza revenirea \u00een \u0163ar\u0103. Tentativa de a-i coopta de partea sa prin Mihail Manoilescu, pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga \u015fi pe generalul Alexandru Averescu, liderii politici ai momentului, \u00eei asigur\u0103 prin\u0163ului bun\u0103voin\u0163a acestora. La 21 aprilie 1928, cu prilejul unei vizite \u00een Anglia, Carol declar\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc poporului Rom\u00e2niei Mari, prin intermediul presei engleze:\u00a0,,vreau s\u0103 m\u0103 \u00eenapoiez, prin voin\u0163a voastr\u0103, spre a conduce Rom\u00e2nia\u201d<\/i>\u00a0\u015fi face public\u0103 o list\u0103 cu 21 de puncte referitoare la organizarea \u015fi dezvoltarea \u0163\u0103rii. La 3 noiembrie acela\u015fi an, guvernul liberal condus de Vintil\u0103 Br\u0103tianu demisioneaz\u0103, iar \u00een 10 noiembrie 1928, este \u00eenlocuit de guvernul \u0163\u0103r\u0103nist condus de Iuliu Maniu. Noul guvern aduce dup\u0103 sine un enorm capital de popularitate, \u00eens\u0103 criza economic\u0103 mondial\u0103, ca \u015fi problemele interne accentueaz\u0103 instabilitatea politic\u0103. Pe acest fond, curentul carlist c\u00e2\u015ftig\u0103 teren. Astfel, spre seara zilei de 6 iunie 1930, dup\u0103 un zbor plin de peripe\u0163ii, Carol ajunge la Bucure\u015fti. La 8 iunie, parlamentul decide anularea legilor care \u00eel eliminau de la succesiune \u015fi este proclamat \u00een unanimitate Rege. Ziua aceasta va fi s\u0103rb\u0103torit\u0103 anual, vreme de un deceniu, ca Ziua Restaura\u0163iei.<\/p>\n
In timpul domniei regelui Carol al II-lea, Rom\u00e2nia a cunoscut un av\u00e2nt economic f\u0103r\u0103 precedent, datorat,\u00a0 \u00een parte, \u015fi numeroaselor vizite ale monarhului \u00een \u0163\u0103ri europene, \u00eencununate de reu\u015fite diplomatice \u015fi economice. Interesul regelui pentru dezvoltarea industriei, agriculturii, comer\u0163ului, dotarea armatei, participarea la numeroase expozitii, ascensiunea cultural\u0103 \u015fi a artelor i-au atras dragostea \u015fi simpatia poporului rom\u00e2n. Atribu\u0163iile oficiale ale monarhului s-au desf\u0103\u015furat \u00een paralel cu practicarea hoby-urilor sale, suveranul fiind un imp\u0103timit filatelist, v\u00e2n\u0103tor, practicant al diverselor sporturi (automobilism, avia\u0163ie). Dezam\u0103girea regelui Carol al II-lea fa\u0163\u0103 de\u00a0 activitatea clasei politice rom\u00e2ne\u015fti din deceniul al treilea al secolului al XX-lea, \u00eel determin\u0103 s\u0103 ia m\u0103suri drastice, ajung\u00e2ndu-se\u00a0 \u00een cele din urm\u0103 la\u00a0 \u00eengr\u0103direa sistemului democra\u0163iei parlamentare. Apogeul politicii autoritare a regelui este atins \u00een 1938, an \u00een care este decretat\u0103 dictatura regal\u0103 \u015fi desfiin\u0163area partidelor politice, \u00eenlocuite de un partid unic, Frontul Rena\u015fterii Na\u0163ionale. Instaurarea dictaturii carliste a fost facilitat\u0103 de contextul european \u015fi de dezam\u0103girea popula\u0163iei fa\u0163\u0103 de partidele politice, m\u0103cinate de luptele dintre ele \u015fi dezinteresate de soarta \u0163\u0103rii. Mi\u015fc\u0103ri extremiste, precum Mi\u015fcarea Legionar\u0103, cunoscute mai ales pentru actele de violen\u0163\u0103 \u015fi antisemitism, devin c\u0103tre finalul deceniului carlist, \u00a0tot mai operante. \u00cen cei zece ani de domnie, au fost asasina\u0163i doi prim-mini\u015ftri, liberalul I.G. Duca (decembrie 1933) \u015fi \u0163\u0103r\u0103nistul Armand C\u0103linescu (septembrie 1939), devenit ulterior \u015fef al unui guvern autoritar. \u00cen tot acest timp, deasupra Europei se adun\u0103 nori negri, prevestitori ai unui nou R\u0103zboi Mondial. \u00cenconjurat de o camaril\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din oameni de afaceri \u015fi finan\u0163i\u015fti, Carol al II-lea devenea din ce \u00een ce mai nepopular. Anii care au urmat aveau s\u0103 gr\u0103beasc\u0103 sf\u00e2r\u015fitul Rom\u00e2niei Mari: \u00een august 1939, \u00eentre Germania hitlerist\u0103 \u015fi URSS-ul lui Stalin s-a semnat un protocol secret, care prevedea printre altele \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, temerile regelui devenind o certitudine. Aceast\u0103 \u00een\u0163elegere a fost pus\u0103 \u00een aplicare un an mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd URSS a ocupat Basarabia \u015fi Bucovina de Nord, iar Ungaria, sprijinit\u0103 de c\u0103tre germani, Ardealul de Nord-Vest. Pierderea acestor teritorii f\u0103r\u0103 s\u0103 se fi tras nici un foc de arm\u0103 a fost considerat\u0103 o ru\u015fine na\u0163ional\u0103, iar Carol a devenit \u0163inta na\u0163ionali\u015ftilor. Lipsa sprijinului intern \u015fi interna\u0163ional, incapacitatea de a face fa\u0163\u0103 manifest\u0103rilor de nemul\u0163umire, il determin\u0103 pe regele Carol II s\u0103 abdice, la 6 septembrie 1940. \u00cen diminea\u0163a zilei de 7 septembrie 1940, suveranul p\u0103r\u0103se\u015fte Rom\u00e2nia, \u00eenso\u0163it de Elena Lupescu. Dup\u0103 \u00eendelungi peregrin\u0103ri prin \u00eentreaga lume, se stabile\u015fte \u00een Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol, unde se stinge din via\u0163\u0103, la 3 aprilie 1953.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":15715,"parent":0,"menu_order":4,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"categories":[],"class_list":["post-15703","personalitati","type-personalitati","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n