Maria de Edinburgh-Saxa-Coburg-Gotha, s-a n\u0103scut la 29 octombrie 1875, la Eastwel Park, din comitatul Kent-Marea Britanie, ca fiica a ducelui Alfred de Edinburgh, al doilea fiu al reginei Victoria a Marii Britanii \u0219i a Marii Ducese Maria, unica fiic\u0103 a \u021barului Alexandru II al Rusiei \u0219i a prin\u021besei Maria de Hessen.<\/p>\n
Educa\u021bia primit\u0103 de prin\u021besa Maria este una cu adev\u0103rat regal\u0103. Iat\u0103 cum o caracteriza un martor al adolescen\u021bei sale, citat de Nicolae Iorga:\u00a0,,credea \u00een regi \u0219i \u00een misiunile lor, dar \u0219i \u00een drepturile lor. Nu era trufa\u0219\u0103, dar nici umil\u0103, ci regal\u0103 din r\u0103d\u0103cina p\u0103rului p\u00e2n\u0103 la t\u0103lpile picioarelor, imperioas\u0103, aprins\u0103, activ\u0103, feti\u021ba plin\u0103 de bucuria vie\u021bii \u0219i de credin\u021b\u0103 \u00een rasa ei\u201d.<\/p>\n
Fire romantic\u0103 \u0219i sensibil\u0103, Maria vibra \u00een fa\u021ba frumosului \u0219i a fost profund marcat\u0103 de anii petrecu\u021bi \u00een insula Malta, unde se afla re\u0219edin\u021ba tatalui ei, amiral al flotei Marii Britanii, c\u00e2nd\u00a0,,toate par o revela\u021bie \u0219i toate visurile, un adev\u0103r\u201d. Adora Malta, c\u0103ci era plin\u0103 de toat\u0103 c\u0103ldura str\u0103lucitoare a Sudului \u0219i totodat\u0103 de tainele R\u0103s\u0103ritului. Mereu deschis\u0103 tuturor impresiilor artistice, aceast\u0103 lume pietroas\u0103 va r\u0103m\u00e2ne \u00een amintirea Reginei ca o\u00a0,,minunat\u0103 viziune p\u0103strat\u0103 cu evlavie \u00een suflet\u201d\u00a0p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul zilelor sale.<\/p>\n
\u00cen ianuarie 1893, principesa Maria sose\u0219te la Bucure\u0219ti, \u00een calitate de so\u021bie a principelui Ferdinand, mo\u0219tenitorul coroanei Rom\u00e2niei. \u00cen acela\u0219i an, Maria d\u0103 na\u0219tere la castelul Pele\u0219, primului copil, care a fost botezat Carol, \u00een onoarea regelui Carol I.<\/p>\n
\u00cen 1894, se na\u0219te tot la Pele\u0219 cel de-al doilea copil, o feti\u021b\u0103 botezat\u0103 cu numele reginei Elisabeta. \u00cen 1921, s-a c\u0103s\u0103torit George II, fiul regelui Constantin al Greciei, devenit la r\u00e2ndul lui suveran al Greciei la 27 septembrie 1922. Dup\u0103 numai 15 luni, \u00een Grecia izbucne\u0219te o revolu\u021bie, iar George \u0219i Elisabeta se refugiaz\u0103 la Bucure\u0219ti, unde divor\u021beaz\u0103. George se re\u00e2ntoarce \u00een Grecia, dar Elisabeta r\u0103m\u00e2ne la Bucure\u0219ti, pe care \u00eel p\u0103r\u0103se\u0219te \u00eempreun\u0103 cu nepotul s\u0103u, Mihai, \u00een ianuarie 1948. A murit la Cannes, \u00een 1956.<\/p>\n
\u00cen 1900, la Gotha, \u00een Germania, principesa mo\u0219tenitoare aduce pe lume cel de-al treilea copil, prin\u021besa M\u0103rioara, alintat\u0103 Mignon. Ea s-a c\u0103s\u0103torit, \u00een 1922, cu regele Alexandru I al Serbiei, cu care a avut trei copii. So\u021bul ei va fi asasinat \u00een 1934, la Marsilia, de terori\u0219ti croa\u021bi. \u00cen 1941 Iugoslavia este ocupat\u0103 de armata german\u0103. Mignon a murit \u00een 1961 \u0219i este \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 \u00een mausoleul Frogmore din Windsor Park.<\/p>\n
La trei ani dup\u0103 na\u0219terea lui Mignon, \u00een chiar anul inaugur\u0103rii Castelului Peli\u015for, se na\u0219te prin\u0163ul Nicolae. A fost singurul dintre copiii Mariei educat \u00een Anglia, la Eton, \u00een profesia bunicului s\u0103u, ducele de Edinburgh. Principele Nicolae a fost membru al Consiliului de Regen\u021b\u0103, \u00eentre 1927 \u2013 1930. A avut o contribu\u021bie important\u0103 la \u00eentoarcerea fratelui s\u0103u de la Paris \u0219i la ocuparea tronului de c\u0103tre acesta, sub titulatura de Regele Carol II. C\u0103s\u0103toria morganatic\u0103 a principelui Nicolae, cu Ioana Doleti, a condus la tensionarea rela\u021biilor cu fratele s\u0103u \u0219i \u00een cele din urm\u0103 la exilarea sa. A murit la Madrid, \u00een 1977.<\/p>\n
\u00cen 1909, la Cotroceni, s-a n\u0103scut Principesa Ileana, cea care va deveni arhiduces\u0103 de Austria, prin c\u0103s\u0103toria ei cu Anton de Habsburg, cu care a avut \u0219ase copii. Ileana s-a \u00eenapoiat \u00een Rom\u00e2nia, dup\u0103 fuga lui Carol II \u0219i a \u00eenfiin\u021bat \u0219i condus \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, pe domeniul Bran, pe care \u00eel mo\u0219tenise de la mama sa, un spital,\u00a0\u201eInima Reginei Maria\u201d.<\/i>\u00a0Cel de-al doilea so\u021b al principesei Ileana a fost doctorul \u0218tefan Is\u0103rescu. \u00a0A plecat din \u021bar\u0103 \u00een 1948, cu restul familiei. Dup\u0103 mai multe peregrin\u0103ri prin Europa, Ileana\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu copiii s-au stabilit \u00een Statele Unite. Ulterior, Prin\u021besa Ileana s-a c\u0103lug\u0103rit, lu\u00e2nd numele de Maica Alexandra \u0219i a \u00eenfiin\u021bat o m\u0103n\u0103stire ortodox\u0103 \u00een Pennsylvania. A murit \u00een 1991, dup\u0103 ce a avut bucuria de\u00a0 a-\u0219i revedea patria, \u00een 1990.<\/p>\n
Ultimul copil al Mariei, principele Mircea, n\u0103scut \u00een 1913, s-a stins \u00een mod tragic, la numai 3 ani, de febr\u0103 tifoid\u0103, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n
Dac\u0103 imediat dup\u0103 venirea sa \u00een Rom\u00e2nia, prin\u021besei mo\u0219tenitoare i se spunea\u00a0,,La Princesse Lointaine\u201d, c\u0103ci p\u0103rea o plant\u0103 \u00eenc\u0103 neaclimatizat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2ntul \u021b\u0103rii, odat\u0103 cu scurgerea timpului, Principesa Maria a ajuns s\u0103 cunoasc\u0103 mai bine dec\u00e2t cei din jurul ei \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. \u0218i nu numai \u00een aparen\u021bele ei fermec\u0103toare, dar, ceea ce pu\u021bini ajung s\u0103 \u0219tie, \u00een esen\u021ba \u00eens\u0103\u0219i a lucrurilor \u0219i a oamenilor. De aceea \u00een momentele de restri\u0219te din timpul refugiului la Ia\u0219i, c\u00e2nd demnitatea de Regin\u0103 \u0219i chiar viata \u00eei erau amenin\u021bate a declarat:\u00a0,,alt\u0103 patrie dec\u00e2t Rom\u00e2nia nu am. De \u021bara asta nu m\u0103 despart!\u201d.<\/p>\n
\u00centregul mod de via\u021b\u0103 al Reginei Maria poart\u0103 amprenta concep\u021biei sale despre regalitate. \u00cen acest concept se pot recunoa\u0219te tradi\u021bia anglo-saxon\u0103, \u00een care fusese educat\u0103, \u00eembinat\u0103 cu elemente celto-balto-scandinave, apropiate sufletului ei de\u00a0,,ultima romantic\u0103\u201d,<\/i>\u00a0dar \u0219i ortodoxismul autohton al guvern\u0103rii de tip monarhic. Punctul nodal \u00een definirea regalita\u021bii a fost, pentru Maria, caracterul sacru al acestei institu\u021bii. Vechiul concept anglo-saxon se identific\u0103 cu cel ortodox al Domnului, ca\u00a0,,uns\u201d\u00a0al lui Dumnezeu. Suveranul trebuia s\u0103 fie, conform acestei teorii, un model de \u00een\u021belepciune, r\u0103bdare \u0219i bun\u0103voin\u021b\u0103. El \u00eentruchipa m\u0103re\u021bia, puterea \u0219i solemnitatea institu\u021biei regale. Iat\u0103 de ce crucea patriarhal\u0103, simbolul domniei sacre, apare \u00een mod repetat printre elementele decorative ale Castelului Peli\u0219or.<\/p>\n
Con\u0219tient\u0103 de valoarea ei politic\u0103, nepoata falnicei regine Victoria a Angliei \u0219i a \u021b\u0103rilor autocra\u021bi ai Rusiei (\u021b\u0103ri unde monarhia n\u0103\u0219tea respect spontan), a fost \u0219ocat\u0103 s\u0103 constate lipsa ei de autoritate ca prin\u021bes\u0103 mo\u0219tenitoare \u0219i c\u00e2t de cenzurat\u0103 \u00eei era puterea.<\/p>\n
Dac\u0103 ne amintim \u00eens\u0103 de \u00eendelungata perioad\u0103 din istoria Principatelor \u00een care scaunul domnesc se vindea, de c\u0103tre Poart\u0103, celui ce oferea mai mult, \u00een\u021belegem de ce sacrul nu mai f\u0103cea parte din concep\u021bia despre autoritate a poporului rom\u00e2n \u0219i de ce, a\u0219a cum spunea Maria,\u00a0,,bun\u0103voin\u021ba \u0219i \u00eencrederea trebuiau c\u00e2\u0219tigate cu str\u0103duin\u021b\u0103 \u0219i multe renun\u021b\u0103ri\u201d.\u00a0<\/i>\u00cen plus, a\u0219a cum\u00a0 fusese consfin\u021bit\u0103 prin Constitu\u021bia din 1866, monarhia constitu\u021bional\u0103 \u00eensemna o monarhie sub controlul \u021b\u0103rii \u0219i implicit al opiniei publice. Aceast\u0103 opinie public\u0103 trebuia c\u00e2\u0219tigat\u0103, \u0219i, pentru a realiza acest lucru, principesa Maria s-a c\u0103l\u0103uzit dup\u0103 principiul \u00eent\u00e2lnit la Curtea bunicii sale engleze: acela de a \u00eentreprinde lucruri interesante \u00een general, \u0219i nu neap\u0103rat acte politice. Numai c\u0103,\u00a0<\/i>,,lucrurile interesante\u201d\u00a0nu erau \u00eeng\u0103duite prin\u021besei mo\u0219tenitoare, obligat\u0103 s\u0103 se conformeze\u00a0unui protocol strict. Pentru a ie\u0219i din acest impas, imagina\u021bia Mariei a re\u00e2nviat \u0219i actualizat tradi\u021bii medievale de Curte, pline de farmec \u0219i spectaculozitate, ce corespundeau ideilor nord-germanice despre regalitate, dar \u0219i concep\u021biilor autohtone, din veacul al XVII-lea. Fastul \u0219i ceremonialul de Curte dob\u00e2ndiser\u0103, \u00eenc\u0103 din epoca lui Constantin Brancoveanu, un rol important pentru influen\u021barea con\u0219tiin\u021belor \u0219i sublinierea autorit\u0103\u021bii domne\u0219ti.<\/p>\n
Iubitoare de frumos, Maria avea \u0219i o alt\u0103 modalitate de afirmare a personalit\u0103\u021bii \u2013 cea artistic\u0103. Crea\u021bia ei literar\u0103 cuprinde povestiri, evoc\u0103ri, romane, volume memorialistice. Vom cita doar c\u00e2teva titluri:\u00a0\u201c\u021aara mea\u201d, \u201cVis\u0103torul de vise\u201d, \u201cO legend\u0103 de la muntele Athos\u201d, \u201cPovestea unei domni\u021be neascult\u0103toare\u201d, \u201cG\u00e2nduri \u0219i icoane din vremea r\u0103zboiului\u201d, \u201cDor nestins\u201d, \u201cPovestea unei inimi\u201d, \u201cRegine \u00eencoronate\u201d, \u201cP\u0103s\u0103ri fantastice pe albastrul cerului\u201d, \u201cGlasul de pe munte\u201d, \u201cM\u0103\u0219ti\u201d, \u201cPovestea vie\u021bii mele\u201d.Lucr\u0103rile literare au fost scrise \u00een limba englez\u0103 \u0219i traduse \u00een rom\u00e2n\u0103, c\u00e2teva dintre traduceri apar\u021binandu-i lui Nicolae Iorga.<\/p>\n
Scriptura, \u00een traducerea din veacul al XVI-lea, care pare a fi o interpretare \u00een stilul lui Spencer \u0219i Shakespeare, \u00eei ajunsese at\u00e2t de familiar\u0103, \u00eenc\u00e2t, \u00een zilele tragice de \u00eenfr\u00e2ngere, la Ia\u0219i, c\u00e2nd nu putea vorbi altfel de durerile morale care o \u0219f\u00e2\u0219iau, Maria, Regina Rom\u00e2niei, trimitea pentru a se tip\u0103ri \u00een rom\u00e2ne\u0219te, versete biblice, care cuprindeau triste\u021bile, m\u00e2niile \u0219i speran\u021bele ei.<\/p>\n
Ea \u00eens\u0103\u0219i pictori\u021ba talentat\u0103, Regina Maria a fost creatoarea unei societ\u0103\u021bi artistice, ce a avut printre membrii fondatori pe \u0218tefan Luchian \u0219i \u0218tefan Popescu, intitulat\u0103\u00a0,,Tinerimea artistic\u0103\u201d.<\/i>\u00a0Aceast\u0103 societate a inclus, printre membrii s\u0103i, arti\u0219ti plastici de valoare ai perioadei interbelice: Kimon Loghi, Samuel Mutzner, Elena Popea, Marius Bunescu, Costin Petrescu, A. Verona, N. Vermont, A. A. Ionescu, Ipolit Str\u00e2mbu \u0219i al\u021bii.<\/p>\n
\u00cenzestrat\u0103 cu haruri artistice, dar \u0219i cu o remarcabil\u0103 inteligen\u021b\u0103, principesa Maria ajunge treptat la inima austerului rege Carol I. Iat\u0103 cum descrie \u00een\u00a0,,Memoriile\u201d<\/i>\u00a0sale evolu\u021bia rela\u021biei cu b\u0103tr\u00e2nul rege:\u00a0,,Ca una care niciodat\u0103 nu am avut pl\u0103cere pentru restric\u021bii, erau zile c\u00e2nd o via\u021b\u0103 mai simpl\u0103 s-ar fi potrivit mai bine cu gusturile mele. Cu c\u00e2t \u00eenaintam \u00eens\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 cre\u0219tea r\u0103bdarea mea, ca \u0219i \u00ee\u021belegerea, \u0219i astfel m-am deprins s\u0103 pre\u021buiesc valoarea acelor lucruri care adesea m\u0103 obosiser\u0103 la \u00eenceput. Am p\u0103truns mai deplin \u00een ceea ce interesa pe b\u0103tr\u00e2nul cuminte; at\u00e2tea cuno\u0219tin\u021be puteai s\u0103 c\u00e2\u0219tigi de la experien\u021ba lui, \u0219i, dac\u0103 judecata lui era uneori str\u0103in\u0103 de felul meu mai aprins de a \u00een\u021belege lucrurile, multe le-am \u00eenv\u0103\u021bat din vorbele lui, \u0219i \u00eenc\u0103 mai multe din pilda ce mi-a\u00a0dat-o.<\/p>\n
N-a fost niciodat\u0103 un om mai auster, mai simplu, mai far\u0103 g\u00e2nd de sine, tr\u0103ind pentru opera lui. Un sf\u00e2nt n-ar fi tr\u0103it o via\u021b\u0103 de mai mare abnega\u021bie. Nu eram \u00eentotdeauna de aceea\u0219i p\u0103rere, dar \u00een fiecare an ne \u00eemprieteneam mai mult\u201d.<\/p>\n
Devenit\u0103 suveran\u0103 \u00een septembrie 1914, Regina Maria s-a implicat \u00een via\u021ba politic\u0103 a \u021b\u0103rii, cu tact \u0219i \u00eendr\u0103zneal\u0103. A avut un rol decisiv \u00een f\u0103urirea Rom\u00e2niei Mari, afl\u00e2ndu-se \u00een fruntea curentului filoantantist, ca un norocos sf\u0103tuitor al regelui Ferdinand.<\/p>\n
\u00cen timpul refugiului la Ia\u0219i, tr\u0103ie\u0219te cu curaj calvarul r\u0103zboiului, far\u0103 a-\u0219i pierde nici o clip\u0103 credin\u021ba \u00een izb\u00e2nd\u0103.\u00a0,,Mama r\u0103ni\u021bilor\u201dimpresiona prin energia inepuizabil\u0103 \u0219i cutezan\u021ba dovedit\u0103 mai ales \u00een spitalele moldovene, \u00een\u021besate de bolnavi de tifos exantematic. Mai t\u00e2rziu, va scrie \u00een\u00a0,,Memoriile\u201d\u00a0sale:\u00a0,,multe zile am r\u0103mas \u00een mijlocul solda\u021bilor mei \u0219i Dumnezeu mi-a \u00eeng\u0103duit s\u0103 pot fi de vreun ajutor; zile de stra\u0219nic\u0103 truda, zile de \u00eentuneric, c\u00e2nd ce vedeam erau lucruri pe care niciodat\u0103 nu voi mai putea s\u0103 le uit\u201d.<\/p>\n
\u00cen 1918, \u00eentoars\u0103 din refugiu \u00eentr-un Bucure\u0219ti b\u00e2ntuit de molime, Regina s-a contaminat \u0219i, pentru c\u00e2teva zile, via\u021ba i-a fost \u00een primejdie. Abia restabilit\u0103, ea pornea spre Parisul unde se hot\u0103ra soarta lumii, unde hotarele erau \u00een discu\u021bie, \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie de ap\u0103rare a dreptului rom\u00e2nesc.<\/p>\n
Aleas\u0103 membr\u0103 a Academiei de Arte Frumoase, aclamat\u0103 de la cele dint\u00e2i cuvinte ca una din marile personalit\u0103\u021bi ale epocii sale, Regina a c\u00e2\u0219tigat o lume a c\u0103rei rezerv\u0103 capituleaz\u0103 a\u0219a de greu \u0219i \u00eenaintea situa\u021biilor \u0219i \u00eenaintea talentului. Cu orice prilej ea a \u021binut s\u0103 afirme c\u0103 Rom\u00e2nia, far\u0103 a pretinde, nu cer\u0219e\u0219te. Ea reclam\u0103 numai ce i se cuvine.\u00a0<\/i>,,Nu suntem\u201d,\u00a0<\/i>spunea ea,\u00a0<\/i>,,ruda s\u0103rac\u0103\u201d.<\/i><\/p>\n
Ca o recunoa\u0219tere a meritelor sale deosebite \u00een f\u0103urirea Rom\u00e2niei Mari, la 1 decembrie 1920, Consiliul Or\u0103\u0219enesc al Branului decide:\u00a0<\/i>,,s\u0103 d\u0103ruim Maiest\u0103\u021bii Sale Regina Maria a Rom\u00e2niei Mari str\u0103vechiul castel al Branului. Dona\u021biunea s\u0103 fie \u00eenainte de toate o expresie a venera\u021biei sincere ce o simte \u0219i popula\u021bia ora\u0219ului nostru fa\u021b\u0103 de marea Regin\u0103 care usca lacrimile v\u0103duvelor \u0219i orfanilor, \u00eemb\u0103rb\u0103teaz\u0103 pe cei dezn\u0103d\u0103jdui\u021bi, \u00eentinde ajutor \u0219i m\u00e2ng\u00e2iere celor ce zac \u00een suferin\u021b\u0103 \u0219i \u00eempr\u0103\u0219tie binecuv\u00e2ntare pretutindenea unde \u00ee\u0219i \u00eendreapta pa\u0219ii, \u0219i prin toate acestea cucere\u0219te cu un av\u00e2nt irezistibil inimile popula\u021biei \u021b\u0103rii \u00eentregi\u201d.<\/i><\/p>\n
La 15 octombrie 1922, are marea bucurie de a participa, al\u0103turi de so\u021bul ei, la \u00cencoronarea de la Alba-Iulia. Cu coroana pe cap \u0219i mantie lung\u0103, regina Maria este aidoma \u00eemp\u0103r\u0103teselor bizantine, dar \u0219i asemenea domni\u021belor rom\u00e2nce din secolul al XVI-lea. Spre deosebire de coroana reginei Elisabeta \u2013 replica \u00een aur a coroanei de o\u021bel a Regelui Carol I \u2013 coroana Reginei Maria are fleuroane, pietre pre\u021bioase, pandantive dreapta, st\u00e2nga. Asem\u0103narea cu coroana Despinei Doamna este frapant\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1926, Regina Maria a fascinat Occidentul \u0219i a avut un turneu triumfal \u00een S.U.A., pe care a trebuit sa-l \u00eentrerup\u0103, \u00eentruc\u00e2t s\u0103n\u0103tatea regelui Ferdinand se \u00eenr\u0103uta\u021bea.<\/p>\n
La moartea Regelui Ferdinand, \u00een 1927, nepotul sau, Mihai, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 6 ani, devine suveran. Din\u00a0 Consiliul de Regen\u021b\u0103 constituit f\u0103ceau parte principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea \u0219i Gh. Buzdugan, pre\u0219edintele Cur\u021bii de Casa\u021bie. \u00cen 1930, fiul cel mare al Reginei Maria, Carol se \u00eentoarce de la Paris \u0219i se instaleaz\u0103 cu for\u021ba la tron, \u00eempotriva voin\u021bei sale. Regele Carol II \u00ee\u0219i izoleaz\u0103 mama \u00een re\u0219edin\u021ba testamentar\u0103, Palatul Cotroceni. \u00cendep\u0103rtat\u0103 din via\u021ba politic\u0103 a \u021b\u0103rii, regina Maria tr\u0103ia \u00eentr-un exil autoimpus, la vila ei de la Balcic, unde putea fi v\u0103zut\u0103 purt\u00e2nd pe cap voal alb legat \u00een maniera monastic\u0103,\u00a0culoarea reginelor v\u0103duve.<\/p>\n
S\u0103n\u0103tatea Mariei \u00eencepe s\u0103 se deterioreze \u0219i, \u00een 1938, pleac\u0103 la o clinic\u0103 din Dresda, pentru tratament. Afl\u00e2nd de la doctori c\u0103 sf\u00e2r\u0219itul era aproape, hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u021bar\u0103 \u0219i, la 18 iulie 1938, trece \u00een eternitate \u00een Camera de aur a Castelului Peli\u0219or, decorat\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i cu simbolurile pe care le-a iubit: ale credin\u021bei, luminii \u0219i vie\u021bii ve\u0219nice. \u00cen testamentul s\u0103u moral \u2013\u00a0,,Scrisoare adresat\u0103 \u021a\u0103rii \u0219i Poporului meu\u201d\u00a0\u2013 Regina Maria a transmis un mi\u0219c\u0103tor r\u0103mas bun poporului cu care se identificase:\u00a0,,De acum \u00eenainte nu v\u0103 voi mai putea trimite nici un semn; dar mai presus de toate, aminte\u0219te-\u021bi Poporul meu c\u0103 te-am iubit \u0219i c\u0103 te binecuv\u00e2ntez cu ultima mea suflare\u201d.<\/p>\n
Dar opera sa i-a suprevie\u021buit \u0219i \u00eembog\u0103\u021be\u0219te patrimoniul na\u021bional. O\u00a0 parte a acestei opere se afl\u0103 \u00een Castelul Peli\u0219or, acest l\u0103ca\u0219 \u0219i v\u0103 a\u0219teapt\u0103 s\u0103 o descoperi\u021bi \u0219i s\u0103 o \u00een\u021belege\u021bi.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":15746,"parent":0,"menu_order":3,"template":"","meta":{"_acf_changed":false},"categories":[],"class_list":["post-15705","personalitati","type-personalitati","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"acf":[],"yoast_head":"\n