[stag_toggle style=”normal” title=”Detalii despre pies\u0103” state=”closed”]Bustul Reginei Elisabeta
Wladimir Hegel, 1891
marmur\u0103 alb\u0103
Semnat si datat pe soclu
I: 70 cm; L \u2013 50 cm[\/stag_toggle]<\/p>\n
\u00cen anul 1891, Hegel a realizat, \u00een marmur\u0103 alb\u0103, bustul reginei Elisabeta. Lucrarea apar\u0163ine unei serii de busturi \u2013 menite s\u0103 \u00eentruchipeze personalit\u0103\u0163i culturale \u015fi politice din epoc\u0103, la care se implic\u0103 \u015fi artistul Wladimir Hegel.<\/p>\n
Bustul din marmur\u0103 alb\u0103, o reprezint\u0103, frontal, pe regina Elisabeta, prima suveran\u0103 a Rom\u00e2niei (1869-1916), \u00eembracat\u0103 \u00een costum de sf\u00e2r\u015fit de secol al XIX-lea, purt\u00e2nd pe cap o diadem\u0103 de mici dimensiuni. St\u00e2nga jos (pe soclu) se g\u0103se\u015fte semn\u0103tura autorului \u015fi datarea: \u201cW. Hegel, 1891\u201d.<\/p>\n
Faptul c\u0103 sculptorul s-a apropiat de Curtea Regal\u0103, cunoscute fiind gusturile artistice alese at\u00e2t ale reginei Elisabeta, c\u00e2t \u015fi ale regelui Carol I, dovede\u015fte faima de care se bucura \u00een lumea artistic\u0103 Wladimir Hegel, c\u00e2t \u015fi \u00een r\u00e2ndul protipendadei rom\u00e2ne\u015fti, de la \u00eengem\u0103narea celor dou\u0103 secole.<\/p>\n
Wladimir Hegel, reprezentant de seam\u0103 al neoclasicismului rom\u00e2nesc (1839-1918), se trage dintr-o familie str\u0103veche de sculptori polonezi, veni\u0163i \u00een noua \u0163ar\u0103 de adop\u0163iune, din Austria. Dup\u0103 nume, \u00een Rom\u00e2nia, W. Hegel a fost luat drept german; nimic surprinz\u0103tor c\u0103 o dat\u0103 stabilit pe D\u00e2mbovi\u0163a a devenit un apropiat al regelui Carol I \u015fi al reginei Elisabeta. \u00cens\u0103, at\u00e2t str\u0103bunicul s\u0103u, J\u00f3zef Hegel, bunicul, Antoni, \u015fi tat\u0103l s\u0103u, Konstanty Hegel, au fost sculptori de profesie, str\u00e2ns lega\u0163i de cultura polonez\u0103.<\/p>\n
Activitatea t\u00e2n\u0103rului sculptor, Wladimir (W\u0142odzimierz \u00een polon\u0103) ne este mai pu\u0163in cunoscut\u0103. Se pare c\u0103 dup\u0103 studii aprofundate \u00een Germania, \u015fi la Paris, aici a fost cunoscut de scriitorul V.A. Urechia, omul de cultur\u0103 \u015fi b\u0103rbatul de stat rom\u00e2n, care a primit \u00een 1873, drept omagiu \u2013 pentru participarea la Congresul latinit\u0103\u0163ii de la Paris \u2013 o statuet\u0103 realizat\u0103 de sculptorul Hegel. Obiectul respectiv a constituit pentru senatorul de atunci, un \u00eendemn pentru a milita s\u0103 \u00eel aduc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Influentul b\u0103rbat de stat rom\u00e2n \u00eel va sprijini intens pe Hegel nu numai s\u0103 vin\u0103 la Bucure\u015fti, ci s\u0103 \u015fi realizeze unele din proiectele aflate pe agenda acelor vremuri, lucru extrem de important pe plan na\u0163ional. Imboldurile date de Urechia l-au ajutat pe sculptor s\u0103 ajung\u0103 rapid \u00een aten\u0163ia protipendadei rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi a opiniei publice.<\/p>\n
Wladimir Hegel se stabile\u015fte \u00een Bucure\u015fti la 1885 \u015fi se impune \u00een calitate de pedagog \u015fi profesor la \u015ecoala de arte \u015fi meserii, iar din 1898 devine profesor de sculptur\u0103 \u015fi desen la Academia de Belle Arte din capitala Rom\u00e2niei, dup\u0103 moartea prematur\u0103 a lui Ion Georgescu.<\/p>\n
Sub indrumarea lui Hegel a studiat, \u00een perioada 1898-1902, \u015fi Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, sculptorul care va \u00eennoi \u00een plan axiologic, \u015fi nu numai, sculptura modern\u0103 a secolului al XX-lea. Br\u00e2ncu\u015fi a realizat atunci, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota, lucrarea care reprezenta studiul corpului omenesc: Ecor\u015feu, c\u0103reia i s-a atribuit o medalie de bronz.<\/p>\n
W. Hegel i-a fost \u201ep\u0103rinte \u015fi profesor\u201d, sculptorului Dimitrie Paciurea, insufl\u00e2ndu-i cultul pentru form\u0103, sprijinindu-l s\u0103 \u00ee\u015fi continue studiile la Paris.<\/p>\n
Mai remarc\u0103m c\u0103 artistul polonez, ca mul\u0163i al\u0163i compatrio\u0163i de ai s\u0103i, s-a adaptat de minune \u00een mediul rom\u00e2nesc; el a realizat opere monumentale de mare \u0163inut\u0103, care au \u00eembog\u0103\u0163it ne\u00eendoielnic patrimoniul cultural na\u0163ional, cu opere care s-au impus posterit\u0103\u0163ii, majoritatea \u00een stil neoclasic, printre care, statuia lui Miron Costin din Ia\u015fi (1888), apreciat\u0103 de Nicolae Tonitza drept:<\/p>\n
\u201cCea mai reu\u015fit\u0103 statuie din c\u00e2te s-au ridicat pe p\u0103m\u00e2ntul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti\u201d<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd din 1893, Hegel \u00ee\u015fi concentreaz\u0103 aten\u0163ia \u00een realizarea unor sculpturi consacrate lui Mihail Kog\u0103lniceanu pe care le va realiza la Gala\u0163i, Ia\u015fi, Piatra Neam\u0163 si Dorohoi. Se \u015ftie c\u0103 istoricul i-a pozat la Constan\u0163a artistului pentru realizarea unui bust, execut\u00e2ndu-i \u015fi o masc\u0103 \u00een gips. La Academia Rom\u00e2n\u0103 se p\u0103streaz\u0103 bustul \u00een bronz patinat al lui Kog\u0103lniceanu.<\/p>\n
\u00cen 1894, prim\u0103ria din Bac\u0103u i-a comandat lui W. Hegel realizarea unui bust al lui Vasile Alecsandri.
\nO pierdere pentru arta monumental\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 r\u0103m\u00e2ne nerealizarea proiectului hegelian legat de \u00een\u0103l\u0163area unui monument \u00eenchinat Independen\u0163ei, sub forma unei coloane de 40 de metri \u00een\u0103l\u0163ime, sugerat\u0103 se pare de Columna lui Traian, deasupra c\u0103reia trebuia s\u0103 troneze statuia Rom\u00e2niei victorioase. Nu a renun\u0163at definitiv la idee, de vreme ce in patrimoniul artistic de la Muzeul Na\u0163ional Pele\u015f se p\u0103streaz\u0103 lucrarea Coloana comemorativ\u0103, turnat\u0103 \u015fi cizelat\u0103 \u00een anul 1903.<\/p>\n
\u00cen ansamblul lor, lucr\u0103rile lui Wladimir Hegel au \u00eensemnat pentru sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XX-lea un moment de referin\u0163\u0103 \u00een arta monumental\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ca arie de cuprindere \u015fi expresie greu de dep\u0103\u015fit.<\/p>\n
[stag_toggle style=”normal” title=”Detalii despre pies\u0103” state=”closed”]Bustul Reginei ElisabetaWladimir Hegel, 1891marmur\u0103 alb\u0103Semnat si datat pe socluI: 70 cm; L \u2013 50 cm[\/stag_toggle] \u00cen anul 1891, Hegel a realizat, \u00een marmur\u0103 alb\u0103, bustul reginei Elisabeta. Lucrarea apar\u0163ine unei serii de busturi \u2013 menite s\u0103 \u00eentruchipeze personalit\u0103\u0163i culturale \u015fi politice din epoc\u0103, la care se implic\u0103 \u015fi artistul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[263,259],"tags":[130],"class_list":["post-8683","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arta-plastica","category-patrimoniu","tag-colectia-de-arta-plasticaregina-elisabetasculpturawladimir-hegel"],"acf":[],"yoast_head":"\n