[stag_toggle style=”normal” title=”Detalii despre pies\u0103” state=”closed”]Portret Principele Ferdinand
Antonio Argnani (1868 \u2013 1947)
Pastel\/carton, \u015ecoala italian\u0103,
\u00bc sec. XX[\/stag_toggle]<\/p>\n
La \u00eenceputul secolului al XX-a, Curtea regal\u0103 a Rom\u00e2niei este vizitat\u0103 de unul dintre cei mai celebri portreti\u015fti ai epocii, Antonio Argnani. N\u0103scut la Faenza, la 21 februarie 1868, Antonio Argnani \u00ee\u015fi descoper\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103ria petrecut\u0103 \u00eentr-un mediu artistic, pasiunea pentru desen. Personalitate plurivalent\u0103, tat\u0103l s\u0103u, Federico Argnani (1822 \u2013 1905), ceramist \u015fi litograf, a predat desenul la \u015ecoala Tehnic\u0103 Faentin\u0103 \u015fi a condus Pinacoteca din Faenza. \u00cen anul 1889, a publicat o ampl\u0103 istorie a ceramicii locale de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVI-lea. Antonio ia primele lec\u0163ii de desen \u00een urbea natal\u0103 cu Filadelfo Simi (1849\u20131923), pictor \u015fi sculptor academist, absolvent al Academiei din Floren\u0163a, unde devine ulterior profesor. Simi sus\u0163ine stagii de preg\u0103tire la Paris \u015fi \u00een Spania \u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 o activitate expozi\u0163ional\u0103 fecund\u0103 \u00een \u00eentreaga Europ\u0103. Lec\u0163iile cu Simi aveau s\u0103-i marcheze din plin parcursul artistic.<\/p>\n
T\u00e2n\u0103rul Antonio efectueaz\u0103 c\u0103l\u0103torii de documentare la Roma \u015fi Napoli. Mai mult ca oricare alt ora\u015f italian, Napoli, cu cerurile sale pastelate reflectate \u00een apele golfului, cu silueta fantomatic\u0103 a Vezuviului, cu palatele, bisericile \u015fi cartierele sale vechi, pline de culoare, \u00eei subjug\u0103 imagina\u0163ia artistic\u0103 pentru aproape un deceniu. \u00centre 1882 \u2013 1891, se stabile\u015fte aici \u015fi \u00ee\u015fi perfec\u0163ioneaz\u0103 printr-o munc\u0103 febril\u0103 talentul \u00eenn\u0103scut de desenator. Duce o existen\u0163\u0103 boem\u0103, desen\u00e2nd \u00een special portrete \u00een pastel pe carton. Argnani intr\u0103 \u00een vizorul artistului local, Domenico Morelli (1826 \u2013 1901), unul dintre cei mai mari pictori napolitani ai secolului al XIX-lea \u015fi politician de succes. Pictura lui Morelli, str\u0103b\u0103tut\u0103 de ideile Romantismului, cu accente medievale pregnante, asimileaz\u0103 ideile noii arte, axat\u0103 pe temele mistice \u015fi supranaturale, numit\u0103 ,,Pictur\u0103 metafizic\u0103\u201d. Morelli ocup\u0103 \u00eentre anii 1899 \u015fi 1901, func\u0163ia de director al Academiei de Belle \u2013 Arte din Napoli \u015fi influen\u0163a sa \u00een pictura din perioada napoletan\u0103 a t\u00e2n\u0103rului s\u0103u protejat este cov\u00e2r\u015fitoare.<\/p>\n
Fire ambi\u0163ioas\u0103, Argnani resimte nevoia de schimbare. Ajuns la v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii \u2013 avea patruzeci \u015fi doi de ani -, el sacrific\u0103 rutina unei vie\u0163i lini\u015ftite, dar mediocre, faimei \u015fi banilor. Antonio Argnani p\u0103r\u0103se\u015fte plin de speran\u0163e Napoli cu destina\u0163ia Paris. Afirmarea nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 apar\u0103: \u00een anul 1904, ,,Portret de doamn\u0103\u201d, primul s\u0103u succes parizian, declan\u015feaz\u0103 o avalan\u015f\u0103 de comenzi. Frumuse\u0163ile \u015fi celebrit\u0103\u0163ile epocii din cele mai diverse medii sociale \u015fi artistice \u2013 actori, scriitori, arti\u015fti lirici, aristocra\u0163i \u2013 \u00eei devin clientel\u0103. Talentul s\u0103u se reveleaz\u0103 \u00eens\u0103 mai ales \u00een portretele feminine, c\u00e2\u015ftig\u00e2ndu-\u015fi apelativul de ,,Pictor al gra\u0163iei feminine\u201d. Argnani \u015ftie s\u0103 valorifice femeia, \u00eenv\u0103luind-o prin tu\u015fe delicate \u00eentr-o aur\u0103 misterioas\u0103, fluid\u0103, de voaluri transparente, p\u0103l\u0103rii cu pana\u015f, lujeri florali \u015fi bijuterii cuceritoare. Senzuale, dar inaccesibile, \u00een cromatic\u0103 pastelat\u0103, doamnele lui Argnani sur\u00e2d discret privitorului, \u00een timp ce portretele sale masculine degaj\u0103 expresivitate \u015fi elegan\u0163\u0103. Argnani \u00ee\u015fi studiaz\u0103 cu aten\u0163ie modelele \u015fi \u015ftie s\u0103 le surprind\u0103 caracterul din micile detalii, dintr-un simplu gest al m\u00e2inii, dar mai ales din privire. Ochii, ca oglind\u0103 a sufletului, sunt cei asupra c\u0103rora \u00ee\u015fi fixeaz\u0103 \u00eentreaga aten\u0163ie. Ei devin punctul central al lucr\u0103rii: \u00een jurul ochilor, asemena unei spirale \u00een mi\u015fcare, se dezvolt\u0103 \u00eentreaga compozi\u0163ie.<\/p>\n
Lumea pestri\u0163\u0103 a Parisului, cu cartierele sale cosmopolite, Montparnasse \u015fi Montmartre, veritabili stupi umani, \u00eel primesc cu bra\u0163ele deschise. Boema ora\u015fului, unde coexistau \u00eentr-o vecin\u0103tate complice Universit\u0103\u0163i \u015fi ateliere de arti\u015fti cu cabaretele \u015fi lupanarele anilor nebuni de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, \u00eel fascineaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-l transforme \u00eentr-un artist al frivolit\u0103\u0163ii. \u00cen paralel, Argnani c\u0103l\u0103tore\u015fte la Londra \u015fi New York, unde realizeaz\u0103 un num\u0103r impresionant de portrete. \u00cen anul 1927, o parte a operelor sale figureaz\u0103 la Galeria Maurice Chalom, \u00een cadrul unei expozi\u0163ii personale.<\/p>\n
Argnani r\u0103m\u00e2ne fidel tehnicii pastelului p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. El nu \u00een\u0163elege noile tendin\u0163e ale picturii: nudurile compatriotului s\u0103u, Modigliani, artistul blestemat, care cuceresc treptat Ora\u015ful luminilor, i se par extravagante, Cubismul, de ne\u00een\u0163eles, iar Futurismul lui Marinetti \u015fi Boccioni, reac\u0163ionar. Argnani se refugiaz\u0103 \u00een desen cu pasiunea omului convins c\u0103 arta nu poate func\u0163iona dincolo de limitele decen\u0163ei \u015fi bunului \u2013 gust.<\/p>\n
\u00cen 1930, dup\u0103 anii boemi ai Parisului, Argnani se stabile\u015fte \u00een vila sa din ora\u015ful Antibes, construit\u0103 \u00een peisajul m\u0103re\u0163 al Alpilor Maritimi din sud-estul Fran\u0163ei, unde se dedic\u0103 familiei. Nevoia de refugiu \u015fi firea sa conservatoare \u00eel \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pentru totdeauna de agita\u0163ia marilor ora\u015fe. Fiii s\u0103i, Eugenio \u015fi Federico \u00eei mo\u015ftenesc talentul artistic, primul ca gravor \u015fi istoric de art\u0103, cel\u0103lalt, ca ebenist. Se stinge din via\u0163\u0103 \u00een anul 1947, dup\u0103 tribula\u0163iile din anii r\u0103zboiului. Las\u0103 \u00een urma sa mii de portrete \u015fi odat\u0103 cu ele, o lume apus\u0103, dar care a cunoscut pe deplin luxul \u015fi elegan\u0163a din Belle \u00c9poque.<\/p>\n
Perioada parizian\u0103 a crea\u0163iei sale \u00eei prilejuie\u015fte \u00eent\u00e2lnirea cu familia regal\u0103 \u015fi princiar\u0103 rom\u00e2n\u0103, care \u00eei comand\u0103 portrete la \u00eenceputul secolului trecut, \u00een jurul anilor 1910 \u2013 1912. Regele Carol \u015fi regina Elisabeta, principesa Maria \u015fi principele Ferdinand, copiii celor doi, principii Carol \u015fi Nicolae, principesele Elisabeta, Mignon \u015fi Ileana devin, prin m\u00e2na artistului, modele pline de elegan\u0163\u0103 \u015fi ging\u0103\u015fie. Majoritatea acestor portrete figureaz\u0103 \u00een castelul Peli\u015for, re\u015fedin\u0163a privat\u0103 a cuplului Ferdinand \u2013 Maria \u015fi fac parte din patrimoniul Muzeului Na\u0163ional Pele\u015f.<\/p>\n
Din portretul realizat de Argnani, mo\u015ftenitorul tronului Rom\u00e2niei, Ferdinand de Hohenzollern \u2013 Sigmaringen, \u00een uniform\u0103 militar\u0103, cu chipiu \u015fi decora\u0163ie pe piept, ne scruteaz\u0103 \u015fi azi cu privirea. \u00cen stilul s\u0103u binecunoscut, artistul schi\u0163eaz\u0103 recuzita din c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi de penel, ordinul, imposibil de recunoscut, este redus la o simpl\u0103 panglic\u0103. Figura personajului, \u00een schimb, \u00eel absoarbe cu totul: fiecare detaliu conteaz\u0103 \u00een economia compozi\u0163iei. Artistul \u00ee\u015fi plaseaz\u0103 modelul deasupra perspectivei cu inten\u0163ia de a-i sugera distinc\u0163ia, pozi\u0163ia pe scara social\u0103 \u015fi intelectualitatea, dar \u015fi timiditatea, tendin\u0163a spre recluziune \u015fi rezerva autoimpus\u0103. Ochii sinceri, uimitor de alba\u015ftri, cu sc\u00e2nteieri de inteligen\u0163\u0103 salveaz\u0103 tabloul de pericolul stereotipiei \u015fi obscurit\u0103\u0163ii. Cromatica pastelat\u0103, \u00een nuan\u0163e de ocru, brun \u015fi griuri colorate contribuie la impresia general\u0103 de subtilitate, elegan\u0163\u0103 \u015fi distinc\u0163ie.<\/p>\n
[stag_toggle style=”normal” title=”Detalii despre pies\u0103” state=”closed”]Portret Principele FerdinandAntonio Argnani (1868 \u2013 1947)Pastel\/carton, \u015ecoala italian\u0103, \u00bc sec. XX[\/stag_toggle] La \u00eenceputul secolului al XX-a, Curtea regal\u0103 a Rom\u00e2niei este vizitat\u0103 de unul dintre cei mai celebri portreti\u015fti ai epocii, Antonio Argnani. N\u0103scut la Faenza, la 21 februarie 1868, Antonio Argnani \u00ee\u015fi descoper\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103ria petrecut\u0103 \u00eentr-un […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[263,259],"tags":[133],"class_list":["post-8686","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arta-plastica","category-patrimoniu","tag-antonio-argnanicolectia-de-arta-plasticaregele-ferdinand"],"acf":[],"yoast_head":"\n