[stag_toggle style=”normal” title=”Detalii despre pies\u0103” state=”closed”]CARAVELA, Atelier Salviati,
\nVenetia, 4\/4 sec. XIX
\nSticla; colorare in masa; suflare libera; tragere; modelare; pulverizare cu aur
\nI: 39 cm; DB: 13 cm; L: 23 cm[\/stag_toggle]<\/p>\n
L\u00e2ng\u0103 Vene\u021bia, pe insula Torcello, au fost descoperite obiecte din sticl\u0103 care dateaz\u0103 din perioada secolelor VII -VIII d.H.<\/p>\n
Schimburile comerciale ale Vene\u021biei cu Orientul \u0219i cu \u021b\u0103rile ce aveau tradi\u021bie \u00een suflarea sticlei au dus la o practic\u0103 intens\u0103 a acestui me\u0219te\u0219ug, ceea ce a avut drept rezultat rafinarea tehnicilor mai mult dec\u00e2t \u00een alte zone ale Europei. Me\u0219terii sticlari refugia\u021bi din Bizant dup\u0103 cucerirea Constantinopolului au avut \u0219i ei un rol important \u00een dezvoltarea artei sticl\u0103riei laVene\u021bia.<\/p>\n
Murano a fost o a\u0219ezare roman\u0103 ai c\u0103rei locuitori se ocupau cu pescuitul \u0219i extrac\u021bia s\u0103rii. Transformarea insulei \u00eentr-un centru al produc\u0103torilor de sticl\u0103 a avut loc \u00een 1291, c\u00e2nd Republica Vene\u021bian\u0103 le-a cerut sticlarilor s\u0103 se mute pe insul\u0103. Unul dintre motive era pericolul reprezentat de cuptoarele de topit sticla, care provocaser\u0103 numeroase incendii. Cel de-al doilea, \u0219i cel mai important, era temerea c\u0103, \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bii, sticlarii ar putea dezv\u0103lui secretul prelucr\u0103rii sticlei. Se na\u0219te astfel o comunitate exlusivist\u0103, ce se organizeaz\u0103 \u00een Corpora\u021bia Sticlarilor. \u00centre membrii ei exist\u0103 o concuren\u021b\u0103 acerb\u0103, cu to\u021bii \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 permanent tehnicile. Acest perfec\u021bionism dublat de preocuparea pentru puritatea materiilor prime \u0219i pentru calitatea sticlei topite a condus la performan\u021bele deosebite ale sticlarilor vene\u021bieni.<\/p>\n
Ca parte a Republicii Vene\u021biene, insula Murano se bucur\u0103 de o anume autonomie intern\u0103. Nu doar c\u0103 avea propriul cod de legi \u0219i propriul Sfat Suprem, ci chiar \u0219i moneda proprie \u0219i un ambasador laVene\u021bia.<\/p>\n
Demn de observat este faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd un om de r\u00e2nd izbutea s\u0103 devin\u0103 me\u0219ter sticlar era \u00eennobilat \u0219i \u00eenscris \u00een Cartea de aur a insulei. Me\u0219terii sticlari din Murano erau considera\u021bi egalii celor mai nobile familii din Vene\u021bia. Pe de alta parte, ei erau urm\u0103ri\u021bi \u00een permanen\u021b\u0103 de poli\u021bia vene\u021bian\u0103 \u0219i supusi unei legi severe, care interzicea p\u0103r\u0103sirea insulei \u0219i mai ales a domeniilor vene\u021biene. Unele prevederi sunau astfel: \u201c dac\u0103 vreun lucr\u0103tor sau me\u0219ter sticlar va \u00eenstr\u0103ina arta sa din Vene\u021bia \u00een dauna Republicii, i se va trimite ordin s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u021bar\u0103. Dac\u0103 nu se va supune acestui ordin, vor fi aruncate \u00een \u00eenchisoare persoanele lui cele mai apropiate, pentru ca prin aceasta s\u0103 fie silit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Dac\u0103 nu va abandona totu\u0219i hot\u0103r\u00e2rea de a r\u0103m\u00e2ne \u00een str\u0103inatate, se va trimite dup\u0103 el o persoan\u0103 \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu misiunea de a-l ucide\u201d. [1] Aceast\u0103 teribil\u0103 duritate, care mergea p\u00e2n\u0103 la \u00eentemni\u021bare \u0219i asasini pl\u0103ti\u021bi, avea o justificare serioas\u0103: pre\u021bul unui vas de Murano era gigantic. Pierderea unui asemenea privilegiu economic \u00eensemna o lovitur\u0103 foarte grea pentruVene\u021bia.<\/p>\n
\u00cen cursul celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului al XV-lea, \u00een operele ce tratau produc\u021bia italian\u0103, se \u00eent\u00e2lneau termenii de \u201ccristal\u201d , \u201ccristal de Vene\u021bia\u201d sau \u201ccristalin\u201d. To\u021bi ace\u0219ti termeni desemneaz\u0103 o singur\u0103 sticl\u0103 de calitate, limpede \u0219i u\u0219oar\u0103, de o mare plasticitate, care a fost singura sticl\u0103 nobil\u0103 \u00een Europa p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XVII.<\/p>\n
Inventarea \u201ccristalinului\u201d se datoreaz\u0103 unei familii de sticlari din Murano, cu numele de Berovieri. Produsul, mult mai limpede \u0219i \u201calb\u201d (incolor) dec\u00e2t alte sticle realizate p\u00e2n\u0103 atunci, se r\u0103sp\u00e2ndise deja \u00een Vene\u021bia \u00eenc\u0103 din 1463. Era ob\u021binut pe baz\u0103 de sod\u0103 de Kali, provenind din Egipt (carbonat de sodiu, care furniza sticlei oxidul de sodiu) \u0219i celebra piatra de Tessin (sursa oxidului de calciu), \u00een anumite propor\u021bii, care constituiau marele \u201csecret al vene\u021bienilor\u201d.<\/p>\n
Sticlarii din \u00eentreaga Europ\u0103 \u00eencercau ob\u021binerea pre\u021biosului material. Cei loreni au mers la Vene\u021bia, \u00een 1492, \u0219i au negociat un schimb \u00eentre secretul \u201ccristalinului vene\u021bian\u201d \u0219i tehnica lor de fabricare a oglinzilor de mari dimensiuni \u0219i a pl\u0103cilor mari de sticl\u0103 pentru vitralii. \u00cen urma acestui demers, oglinzile vene\u021biene devin celebre, iar lucrul \u00een maniera vene\u021biana a \u201ccristalinului\u201d se generalizeaz\u0103 \u00een Fran\u021ba \u0219i apoi \u00een \u00eentreaga Europ\u0103. Termenul de \u201ccristalin\u201d \u00eencepe s\u0103 dispar\u0103, lu\u00e2ndu-i locul cel de \u201ccristal\u201d, termen generic a c\u0103rui r\u0103sp\u00e2ndire duce la confuzii, mai ales cu ceea ce se nume\u0219te \u00a0\u201ccristal\u201d \u00a0la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea \u0219i \u00eenceputul secolului al XIX-lea.<\/p>\n
Succesul produselor vene\u021biene era at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t sticlarii din Austria, Germania, Anglia, Spania, Fran\u021ba \u00eencercau s\u0103 le imite \u0219i lucrau \u00een \u00a0\u201cstil venetian\u201d\u00a0 sau \u00een \u00a0\u201cgen Vene\u021bia\u201d.<\/p>\n
Au existat \u0219i momente de criz\u0103, ca cel din 1797 c\u00e2nd, datorit\u0103 dispari\u021biei Republicii San Marco \u0219i a haosului politic \u0219i social rezultat, industria sticl\u0103riei a fost \u00een pericol de a se pr\u0103bu\u0219i. Stilul vene\u021bian a intrat \u00een decaden\u021b\u0103 \u0219i popularitatea sticlei de Murano a fost eclipsat\u0103 de modelul englez \u0219i bohemian. Abia \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, interesul manifestat de c\u0103tre anticari \u0219i colec\u021bionari a dus la rena\u0219terea artei sticl\u0103riei la Murano.<\/p>\n
\u00cen 1859, primarul din Murano, Antonio Colleoni, \u00eempreun\u0103 cu Antonio Salviati au pus bazele companiei \u00a0\u201cSalviati & C\u201d, care a devenit cel mai important produc\u0103tor vene\u021bian de sticl\u0103rie de art\u0103. Compania a repurtat succese r\u0103sun\u0103toare cu produsele sale din sticl\u0103 mozaicat\u0103. Dispun\u00e2nd de cei mai buni sticlari \u015fi tehnicieni \u00een domeniu, atelierele Salviati au creat o colec\u0163ie impresionant\u0103 de piese istoriste sau moderne, cu care au triumfat la t\u00e2rgurile interna\u0163ionale, deschiz\u00e2nd-\u015fi astfel drumul pe pie\u0163ele mondiale. Dup\u0103 moartea fondatorului companiei, survenit\u0103 \u00een 1890, descenden\u0163ii s\u0103i, Giulio, Silvio \u015fi Amalia Salviati, \u00eempreun\u0103 cu Maurizio Camerino au reu\u015fit s\u0103-\u015fi men\u0163in\u0103 pozi\u0163ia de lideri mondiali \u00een sticl\u0103ria de art\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een preajma primului r\u0103zboi mondial.<\/p>\n
Ca obiect al lunii am ales o piesa Salviati, din patrimoniul Muzeului National Pele\u0219; este vorba despre un vas \u00een form\u0103 de caravel\u0103, din sticl\u0103 g\u0103lbuie, cu zone pulverizate cu aur \u015fi ornamente baghete albastru-verzui, pe picior \u00eenalt, cu ans\u0103 \u015fi \u0163ur\u0163ur. Pies\u0103 istorist\u0103, \u00een stil Neorena\u015ftere italian\u0103, reprezint\u0103 copia unui vas miniatural, din argint, d\u0103ruit de c\u0103tre francezi \u00eemp\u0103ratului Maximilian I.<\/p>\n
Fasonarea piciorului \u0219i a corpului navei au fost realizate prin suflare liber\u0103, \u00een timp ce velatura a fost construit\u0103 din baghete ob\u021binute prin tragere, care au fost apoi modelate.<\/p>\n
Procesul de fasonare a obiectelor din sticl\u0103 se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 acest material nu are un punct fix de topire. \u00centr-un interval larg de temperatur\u0103 (700-1500 de grade) ea este plastic\u0103, put\u00e2nd fi modelat\u0103 prin :<\/p>\n
Suflare la teav\u0103, \u00een aer liber sau \u00een tipar;
\ntragere \u00een pl\u0103ci, fire, baghete, \u021bevi;
\nlaminare;
\npresare;
\nprocedee combinate<\/p>\n
Sticlarii de la Murano au fost \u0219i r\u0103m\u00e2n cei mai abili sufl\u0103tori. Aproape \u00een exlusivitate, piesele realizate de ei sunt fasonate prin suflare liber\u0103 sau \u00een tipar. Compozi\u021bia sticlei vene\u021biene, cu v\u00e2scozitate mic\u0103 o face apt\u0103 pentru acest procedeu. \u00cen plus, odat\u0103 cu fasonarea prin suflare se face \u0219i decorarea la cald, prin procedee \u00een care me\u0219terii de la Murano exceleaz\u0103. \u00cen cazul nostru, ca procedee de decorare, sticlarii vene\u021bieni au folosit lucrul cu pensa, aplicarea de pastile turnate \u00een form\u0103, tragerea de fire ce au fost lipite pe carena vasului sau spiralate pe \u0219arpele care surmonteaza velatura, pulverizarea cu aur.<\/p>\n
\u00cen urma fason\u0103rii \u0219i a decor\u0103rii, \u00een obiect r\u0103m\u00e2n tensiuni interne, generate de r\u0103cirea rapid\u0103 a produsului. Nefiind eliminate, tensiunile interne pot genera fisurarea \u0219i spargerea piesei. Se impune relaxarea acestor tensiuni (detensionarea sticlei), care se face printr-un tratament termic numit \u201crecoacere\u201d.<\/p>\n
Valen\u021bele estetice deosebite, calitatea excep\u021bional\u0103 a sticlei, m\u0103iestria execu\u021biei justific\u0103 \u00eencadrarea acestei piese \u00een tezaurul patrimoniului cultural na\u021bional.<\/p>\n
[stag_toggle style=”normal” title=”Detalii despre pies\u0103” state=”closed”]CARAVELA, Atelier Salviati, Venetia, 4\/4 sec. XIX Sticla; colorare in masa; suflare libera; tragere; modelare; pulverizare cu aur I: 39 cm; DB: 13 cm; L: 23 cm[\/stag_toggle] L\u00e2ng\u0103 Vene\u021bia, pe insula Torcello, au fost descoperite obiecte din sticl\u0103 care dateaz\u0103 din perioada secolelor VII -VIII d.H. Schimburile comerciale ale Vene\u021biei […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[259,265],"tags":[153],"class_list":["post-8701","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-patrimoniu","category-sticlarie","tag-atelier-salviaticolectia-de-sticlarie"],"acf":[],"yoast_head":"\n