\u00cen anii 1830 \u2013 1832, Aslan din R\u00e2\u015fnov a construit \u00een lunca r\u00e2ului Azuga o gl\u0103jerie, pentru care a adus me\u015fteri din Boemia. S-a n\u0103scut astfel una dintre cele mai vechi fabrici de sticl\u0103 din Rom\u00e2nia, ce a cunoscut perioade de prosperitate \u015fi perioade de criz\u0103, dup\u0103 cum dictau condi\u0163iile economice ale unei industrii incipiente. Fabrica a produs la \u00eenceput sticl\u0103rie de menaj, alb\u0103 sau colorat\u0103 \u015fi geamuri. De-a lungul timpului, a schimbat mai mul\u0163i administratori, care au investit \u00een utilaje noi, au m\u0103rit num\u0103rul de lucr\u0103tori \u015fi au diversificat produc\u0163ia. Astfel, \u00een 1890, atelierele de sticl\u0103rie din Azuga aveau 3 cuptoare \u015fi foloseau 250 de muncitori, \u00een majoritate boemieni. \u00centre 1900 \u015fi 1936, fabrica a func\u0163ionat ca societate pe ac\u0163iuni, av\u00e2nd, dup\u0103 1921, ca administrator delegat \u015fi director pe Nicolae Zanne.<\/p>\n
Casa Regal\u0103, ce se num\u0103ra printre ac\u0163ionari, a comandat la Azuga servicii pentru b\u0103ut de uz curent, p\u0103strate \u00een mare majoritate \u00een patrimoniul Muzeului Na\u0163ional Pele\u015f. Este vorba despre pahare pentru \u015fampanie, vin, coniac, lichior, \u0163uic\u0103, oranjad\u0103, ap\u0103 gravate cu cifruri diferite (ale regelui Carol I, regelui Ferdinand, regelui Carol II, prin\u0163ului Dimitrie Ghica), la care se adaug\u0103 boluri, flacoane \u015fi carafe. Piesele sunt lucrate \u00eentr-o sticl\u0103 de bun\u0103 calitate, cu o apreciabil\u0103 acurate\u0163e tehnic\u0103.<\/p>\n
Un moment important \u00een evolu\u0163ia fabricii de sticl\u0103 din Azuga l-a constituit angajarea, \u00eenainte de primul r\u0103zboi mondial, ca inginer la cuptoare, a lui Emerico Montesi, fiul lui Francesco Montesi, inginer constructor de origine italian\u0103, ce s-a stabilit cu familia \u00een Rom\u00e2nia, cooptat fiind de Anghel Saligny \u00een echipa ce a construit podul de la Cernavod\u0103. Emerico, n\u0103scut Viena, \u00een 1879, a urmat liceul Sf. Sava din Bucure\u015fti, unde a fost coleg cu I. G. Duca \u015fi a absolvit \u201c\u00c9cole Centrale\u201d din Paris, o renumit\u0103 universitate de inginerie, continu\u00e2nd astfel tradi\u0163ia familiei. Mama sa, o intelectual\u0103 de origine francez\u0103 l-a format \u00eentr-un climat spiritual elevat, ceea ce i-a permis accesul \u00een cercul \u00eenaltei societ\u0103\u0163i bucure\u015ftene. Astfel, Emerico Montesi se num\u0103ra printre prietenii lui Valentin Bibescu. \u00cen 1916, el s-a c\u0103s\u0103torit cu nepoata lui Nicolae Zanne, Alexandina Henriette. Iubitor \u015fi colec\u0163ionar de art\u0103 francez\u0103, Nicolae Zanne remarc\u0103 talentul de desenator \u015fi de sticlar al lui Montesi, pe care \u00eel trimite la Nancy, \u00een perioada 1921 \u2013 1923, pentru a descifra am\u0103nuntele tehnicii de execu\u0163ie a sticl\u0103riei stratificate, gravat\u0103 cu acizi. Pentru ca numele s\u0103u s\u0103 poat\u0103 fi citit corect \u00een limba francez\u0103 \u015fi ca urmare a modei filo-franceze din Rom\u00e2nia, \u201cEmerico Montesi\u201d se transform\u0103 \u00een \u201cHenri Montesy\u201d, cu \u201cy\u201d final, a\u015fa cum apar, mai t\u00e2rziu, semnate piesele create de el. La \u00eentoarcerea \u00een \u0163ar\u0103, Montesy devine directorul artistic al fabricii de sticl\u0103rie de la Azuga, func\u0163ie pe care o va de\u0163ine p\u00e2n\u0103 \u00een 1939, anul \u00eenchiderii temporare a atelierelor \u015fi \u00een acela\u015fi timp, anul sf\u00e2r\u015fitului s\u0103u prematur.<\/p>\n
\u00cen 1923, \u00een timp ce me\u015fterii nem\u0163i, polonezi, cehi \u015fi rom\u00e2ni lucrau mai ales sticl\u0103rie de menaj, frumos decorat\u0103 prin gravare chimic\u0103, Emerico Montesy a \u00eenfiin\u0163at un mic atelier de sticl\u0103rie artistic\u0103, unde lucra piese de tip cam\u00e9e \u015fi \u00een care el se ocupa de concep\u0163ia vaselor, Josif Lintzmeier, Rudolf Burger sau Josif Vi\u015fovski le suflau, iar Franz Nosek, fiul unui gravor din Moravia, remarcat pentru talentul s\u0103u deosebit, realiza gravarea chimic\u0103.<\/p>\n
\u00centre 1924 \u2013 1926, se execut\u0103 foarte pu\u0163ine vase, dar \u00een perioada 1929 \u2013 1939, produc\u0163ia cre\u015fte la aproximativ 600 de piese pe an. Montesy \u015fi echipa sa au lucrat plafoniere, bomboniere, vase pentru flori, pulverizatoare de parfum, cupe, boluri, dar \u015fi bibelouri: pe\u015fti\u015fori, broscu\u0163e, \u015fop\u00e2rle, din sticl\u0103 colorat\u0103 sau din sticl\u0103 \u00een straturi. Culorile preferate erau galben, verde, galben-verzui, rubiniu, violet, portocaliu, \u00een diferite nuan\u0163e.<\/p>\n
Producerea sticl\u0103riei de art\u0103 nu era \u00eens\u0103 rentabil\u0103, \u00eentruc\u00e2t nisipul se aducea din Cehoslovacia, culoarea ro\u015fu rubin \u015fi aurul coloidal din Germania, iar monturile metalice se importau din Fran\u0163a \u015fi Germania. Magazinele fabricii, din Azuga, Bra\u015fov \u015fi Bucure\u015fti vindeau foarte pu\u0163in din cauza pre\u0163ului ridicat al pieselor. \u00cen anii 1937 \u2013 1938 s-a produs singurul lot de piese pentru export, de aproximativ 50 de lucr\u0103ri, ce au plecat spre Beirut. Vasele de lux create de Henri Montesy nu au participat la nicio expozi\u0163ie din \u0163ar\u0103 sau din str\u0103in\u0103tate, iar piesele cele mai reu\u015fite nu erau v\u00e2ndute, ci d\u0103ruite. Adrian Maniu remarca, la c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 moartea lui Montesy, \u00eentr-un articol publicat \u00een ziarul \u201cUniversul\u201d, modestia acestui artist ne\u00een\u0163eles \u015fi nedrept\u0103\u0163it.<\/p>\n
Conform cercet\u0103rii \u00eentreprinse de doamna Magda Avram, \u00een re\u0163eaua muzeal\u0103 din Rom\u00e2nia se afl\u0103 doar o pies\u0103 semnat\u0103 Montesy, de\u0163inut\u0103 de Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103, din Bucure\u015fti. Mai exist\u0103 piese Montesy \u00een muzeele de art\u0103 decorativ\u0103 din Belgrad \u015fi K\u00f6ln. O serie de piese Montesy sunt de\u0163inute de colec\u0163ionari particulari. Casele de licita\u0163ii din S.U.A. \u015fi Germania scot periodic la v\u00e2nzare piese Montesy, al\u0103turi de piese ale creatorilor \u015ecolii de la Nancy. Astfel, Austin Auction Gallery din New York a v\u00e2ndut la licita\u0163ie, \u00een 2007, o pies\u0103 Montesy pe care o descria astfel: \u201csuperb vas semnat Montesy, din sticl\u0103 cam\u00e9e, decorat cu ramuri de hibiscus de culoarea prunei, pe fond deschis, matizat. Pre\u0163ul de v\u00e2nzare a fost de 680 $ SUA, \u00een timp ce, la aceea\u015fi \u015fedin\u0163\u0103 s-au mai licitat un vas Daum, cu pre\u0163ul de pornire de 1200 $ \u015fi unul Gall\u00e9, cu pre\u0163ul ini\u0163ial de 750 $. \u00cen Germania, la casa Dr. Fischer, s-au licitat, pe 27 iunie 2009, dou\u0103 l\u0103mpi de mas\u0103 Montesy, datate 1925 \u2013 1930 \u015fi estimate la o valoare cuprins\u0103 \u00eentre 1800 \u015fi 2160 euro fiecare.<\/p>\n
Este cunoscut faptul c\u0103 regina Maria, iubitoare a Art Nouveau-ului \u015fi Art Deco-ului, a achizi\u0163ionat piese de sticl\u0103rie lucrate \u00een aceste stiluri purt\u00e2nd semn\u0103turile unor arti\u015fti celebri: Emile Gall\u00e9, Auguste \u015fi Antonin Daum, Jean Sala, Gabriel-Argy Rousseau, Ren\u00e9 Lalique, d\u2019Argental, Josef Hoffmann, Louis-Comfort Tiffany \u015fi al\u0163ii. Dar, tot regina Maria a comandat la Azuga, \u00een perioada 1930 \u2013 1935, un serviciu pentru b\u0103ut, \u00een stil Art Deco. De\u015fi piesele nu sunt semnate, ele nu puteau fi create dec\u00e2t de Henri Montesy, care era \u00een acei ani directorul artistic al fabricii \u015fi nu putea l\u0103sa o comand\u0103 at\u00e2t de important\u0103 \u00een seama unui alt creator. Serviciul este din sticl\u0103 fumurie (culoare foarte dificil de realizat din punct de vedere tehnic), \u015flefuit\u0103 \u00een fa\u0163ete largi, longitudinale sau radiale, \u015fi cuprinde 51 de piese:<\/p>\n
c\u0103ni pentru ap\u0103, cu baza circular\u0103, t\u0103iat\u0103 \u00een form\u0103 de rozet\u0103, corp bulbar, alungit, cu ans\u0103 \u015fi \u0163ur\u0163ure;<\/p>\n
pahare pentru ap\u0103, u\u015for tronconice, cu baz\u0103 hexagonal\u0103;<\/p>\n
pahare pentru vin, pe talp\u0103 circular\u0103 \u015fi picior scurt, sferic, av\u00e2nd cupa \u00eenalt\u0103;<\/p>\n
pahare pentru \u015fampanie, cu cup\u0103 larg\u0103;<\/p>\n
pahare pentru \u0163uic\u0103;<\/p>\n
sticle cu dop, mari, mijlocii \u015fi mici, pe talp\u0103 circular\u0103, cu corp ovoidal;<\/p>\n
c\u0103ni\u0163e miniatur\u0103;<\/p>\n
farfurioare pentru dulcea\u0163\u0103, pe baz\u0103 hexagonal\u0103, decorat\u0103 cu rozet\u0103 t\u0103iat\u0103, cu corp redus, evazat.<\/p>\n
Toate aceste piese se remarc\u0103 prin liniile simple, rafinate \u015fi elegante, tinz\u00e2nd spre abstractizarea formelor. \u00cen cazul c\u0103nilor pentru ap\u0103 \u015fi al c\u0103ni\u0163elor miniatur\u0103, este evident\u0103 sursa de inspira\u0163ie: vasele similare din arta popular\u0103. Serviciul pentru b\u0103ut se afl\u0103 \u00een expunere permanent\u0103, la Castelul Peli\u015for, \u00een Sufrageria de mic dejun.<\/p>\n
\u00cen anii 1830 \u2013 1832, Aslan din R\u00e2\u015fnov a construit \u00een lunca r\u00e2ului Azuga o gl\u0103jerie, pentru care a adus me\u015fteri din Boemia. S-a n\u0103scut astfel una dintre cele mai vechi fabrici de sticl\u0103 din Rom\u00e2nia, ce a cunoscut perioade de prosperitate \u015fi perioade de criz\u0103, dup\u0103 cum dictau condi\u0163iile economice ale unei industrii incipiente. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[259,265],"tags":[38],"class_list":["post-8707","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-patrimoniu","category-sticlarie","tag-colectia-de-sticlarie"],"acf":[],"yoast_head":"\n